WHITEHEAVEN
Pentru zile ostenite, pentru nopti nedormite, pentru suflete stinghere, pentru femei, cum deopotriva pentru barbati! Un fel de cafenea in care sa ne citim pe noi intre noi, si ziarul! Singurul loc unde BUNUL SIMT si INTELIGENTA sunt ridicate la rang de ..lege!
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
Fosta iubire
Nici amintirea nu te mai păstrează De-aş vrea să-ţi cânt m-aş poticni afon Ai fost o nebunie şi o rază Rămâi un numar vechi de telefon.
Aş vrea să te mai văd, dar nu se poate Am auzit că te-am văzut cândva Dar ca prin geam cu marginile mate Priveam prin fosta dragă fiinţa ta.
Mai vine cineva şi mai îmi spune Câte ceva de bine sau de rău, Dar noi n-avem nici amintiri comune Te-ai dus luând tot ce era al tău.
Cândva te presimţeam pe-o fâlfâire Ştiam apropierea să ţi-o gust. Acum chiar să mă tai tot nu am ştire Că-mi e aproape pasul tău îngust.
A fost iubire? Sau minciună lungă? Te rog dă voie gândului curat Din depărtarea mea să te ajungă La orice nume azi te-ai fi mutat.
Un telefon uitat şi o adresă... Aud că suferi şi trăieşti urât Şi-ţi cureţi zilnic cuvenita lesă Şi tu, cu mâna ta, ţi-o pui la gât.
E greu să-ţi spun, dar viaţa împreună Oricât de scurtă, m-a trimis să-ţi spun Un adevăr mai grav ca o minciună, Mai trist, mai inflamabil, mai nebun.
Nu mai exişti, eşti trăsnetul de vară Ce mi-a lăsat în creier cer topit Dar când te-am aruncat pe uşă-afară. Eu cel mai mult atuncea te-am iubit.
Să-ţi spun să te întorci? Astepţi zadarnic, Rămâi şi-mbracă-ţi viaţa în vopsea, Mărită-te mai bine c-un paharnic, Să aibă dromaderii ce să bea.
19.2KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Daca-am sa te chem Da-mi macar un semn Fie si-un blestem Din partea ta. Totusi nu stiu cum Pentru-atata drum Ce-a-nceput acum Spune-mi ceva.
In noaptea despartirii dintre noi Copacii cad pe drum din doi in doi, In ochi ma bate viscolul cainesc Si am venit sa-ti spun ca te iubesc.
Probabil drumul meu va duce-n iad Ma-mpiedic de o lacrima si cad Si iar adorm si iar mi-e dat un vis Ca biata cifra doi s-a sinucis.
Si de atata viscol vestitor Nu ochii mei, ci ochii tai ma dor, Ca tineri am intrat si cu ce rost Si ce batrani iesim din tot ce-a fost.
Nici aripile zboruri nu mai pot, E numai despartire peste tot Si se aude ca va fi mai greu Decat vom fi departe tu si eu.
Dar nu pentru a-ti spune ca e rau Am dat cu bulgari mari in geamul tau, Ci ca sa stii,in viscolul cainesc, Ca plec si mor si plang si te iubesc.
Si vreau sa-ti dau cu acte inapoi Dezastrul impartirilor la doi, Ca sa-ntelegi si tu ce-i cuplul frant Si cum e sa fii singur pe pamant.
24.1KB
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
Mi-e imposibil fara tine
Nici nu mai stiu daca erai frumoasa Si nici in ce culori iti sta mai bine, Stiu doar ca amintirea nu ma lasa Si ca mi-e imposibil fara tine.
Vizionez femei nenumarate, Femei interesante ma mai suna, Dar rece si strain ma simt de toate Si nu ma vad cu ele impreuna.
Nu pot nici sa-mi explic intreaga drama, Care-a decurs din intalnirea noastra, Dar vechiul dor al dragostei ma cheama Si tu imi faci cu mana la fereastra.
Subtile explicatii cui i-as cere? Tot prostul face pe interesantul Si-n condamnarea asta la tacere, Mai conversez de-a surda, cu neantul.
Si cum sa transformam iubirea-n ura, De ce nu noi, ci solii sa lucreze, Si sa patam simtirea cea mai pura, Punand incendiul tot in paranteze?
N-as vrea sa te-ndarjesc sau sa te sperii, Nici sa te fac sa te-ndoiesti de tine, Dar eu te-am adorat fara criterii, Estet bolnav, al patimii depline.
De dragul tau, am fost cu lumea-n lupta, Te-am aparat de barfe si de crivat, Si dupa toata veghea ne-ntrerupta, Cedez numai in lupta impotriva-ti.
Si totusi tu ai fost cea mai frumoasa, La mine-n brate iti fusese bine, Obsesia iubirii nu ma lasa Si-mi este imposibil fara tine.
6.8KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
frumoasa, trista iubire!
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
Piano
Si iar toate-s triste. Si azi ca si ieri -- Potop de dureri.
Si visul apune ÃŽn negrul destin...
Si vremuri mai bune Nu vin, nu mai vin, Si nici mângâieri...
Si iar toate-s triste, Si azi ca si ieri...
12.6KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Ca si cand si-ar fi pierdut frunzele Bratele mele se clatina in vant Incercand sa spuna ceva Intr-o limba Pe care n-o stiu prea bine; Se clatina Pipaind nesigure intelesul si aerul Speriate de arborii ramasi pe tarm Ar putea intelege gresit.
(Ana Blandiana_Adio)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
De vrei, voi inceta sa mai cant. De privirea mea face mereu sa-ti zvacneasca inima, voi intoarce privirea de la tine. De te cutremuri la intalnirea mea, ma voi departa din calea pasilor tai. De fiinta-mi te stinghereste – atunci cand flori isi impletesc degetele tale – voi fugi din gradina-ti singuratica. De apa paraiasului tau e nelinistita la trecerea corabiei mele, nu voi mai vasli spre tarmul tau.
~~~~~~~~~
Dezleaga-ma de lanturile tale fermecate, iubita mea. Nu, nu turna seva sarutului tau in mine. Nori grei de balsam adormitor imi coplesesc inima. Deschide larg portile tale si fa loc soarelui diminetii. Invaluit in cutele mangaierilor tale ma simt una cu tine. Dezlega-ma de vrajile tale si reda-mi toata barbatia. Numai atunci iti voi putea inchina o inima neincatusata. (R.Tagore_Poeme de dragoste)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
Unde să pleci
Află şi-nvaţă Acest refren: Până la moarte, N-ai nici un tren.
Clipă absurdă Şi, noi, năuci, Nici nu ştiu unde Vrei să te duci.
Încă nu-i gata, În hale reci, Trenul cu care Crezi c-ai să pleci.
Deocamdată, Încă de ieri, Acarii însuşi Se simt şomeri.
Care plecare, Care pardon, Care adio, Care peron?
Ce despărţire, Când amândoi Nu ne cunoaştem Noi între noi?
Nu fi precoce, Nu insista, Încă-i abstractă Iubirea mea,
Cât tu, pe lume Nici n-ai venit Şi, într-un pantec, Suferi cumplit.
Creşte, sub cerul Astrilor căşti, Maternitatea Unde urmează Să mi te naşti.
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ In amintirea lui Florian Pitis... @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@
Cand necazuri te doboara Si prieteni n-ai sa-i strigi Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Si ce slaveai in taina E ca si cum nu-ti explici Tine minte, sfarsitul nu-i aici Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Cand oprit la o rascruce Drumul nu sti s-al prezici Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Cand nu mai ai nici vise Si nu sti cum sa te ridici Tine minte, sfarsitul nu-i aici Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Cand s-aduna norii negri Ploaia cade ca un brici Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Mangaiere n-ai, nu vezi acum Maini intinse de amici Tine minte, sfarsitul nu-i aici Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Pomul vieti creste mandru Unde spiritul e viu Lumineaza iar salvarea Cerul gol si cenusiu
Cand orasele-s in flacari Musunoaie de furnici Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Si cand cauti in zadar un om Printr-atatea mii de venetici Tine minte, sfarsitul nu-i aici Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu Tine minte, sfarsitul nu-i aici
Nu-i aici, nu, nu-i aici, nu Tine minte, sfarsitul nu-i aici
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
VIS DE PRIMAVARA Autor muzica: Mircea Vintila Autor versuri: Florian Pittis O camera micuta, dar de prieteni plina, Ce-aveau si foc in suflet si-n ochi aveau lumina, Idei musteau in aer, sa stai si sa tot stai Si asta a fost totul in acea zi de mai...
Stiam ce-i rau si bine in lumea de afara, Vorbeam de poluare, ce bine e la tara, Ca banii nu conteaza, dar e grozav sa-i ai Si asta a fost totul in acea zi de mai...
Aveam muzica buna, fumam dintr-o tigara, In camera doar zambet, afara cer si soare Si de erai acolo, pierdut si tu erai Uitai de tot si toate in acea zi de mai...
S-au dus ai mei prieteni, s-a dus si acea clipa, Mai zboara fiecare batand dintr-o aripa, Traiesc, mai rad, fac glume, sunt sanatosi, dar, vai, Acum nimic nu este ca-n acea zi de mai...
Si cat as vrea acuma sa fim iar impreuna, Pierdut intre prieteni ce visul si-l aduna Si as da totul, totul si locul meu din rai Ca viata mea intreaga sa fie-o zi de mai...
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
Pentru toti aceia carora lacrimile le mai aduc aminte (si) de lucruri minunate, iar durerea alina zbaterile inimii si vartejul gandurilor.
------------------------------------------------------------ Ca un paienjenis tacerea se intinde prin unghere Cateva raze mai patrund stinghere prin unghere Si iata, visul vine pe furis si intra in odaia mea tiptil ca un copil. pe la fereastra, ca un batran cantand din flaut, Trece vantul rece cu-atatea vise-n traista lui albastra Tacere... ochii zilei s-au inchis In seara asta ce-mi mai spui tu, vis? Te-ascult, vorbeste-mi, dar incet, incet si mult, Si vorba ta sa semene tacerii............ ----------------------------------------------------------------
22.4KB
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Cerul a îngheţat, mi-e bine. Icar ce sunt, îmi caut aripi de-mprumut şi ca să-mi degere bătăile ce-s line în cer mă mut.
In drumul meu, un fulg tăcut pe gene s-a prelins, in zborul meu de ierni eterne sunt tot mai stins, sunt tot mai nins.
Troiene mă ţintuiesc de nori, îmi scutur morţile cu frică. Mi-e bine când totuşi îmi spun să mori când încă cerul, el, nu pică!
(Imi spun_Amalia David)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
vladina
Membru nou
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1
Iubirea de lut
In noaptea asta le ingrop pe toate La mine-n suflet si la mine-n gand Ma biciuie fantome incruntate In noaptea asta te iubesc plangand
In noaptea asta eu voi pune foc La radacina celor intamplate Am obosit sa urlu si sa joc In noaptea asta eu voi pune foc
Va arde, va arde iubirea de lut Pe tot ce am trait doua cruci au crescut Va arde, va arde iubirea de lut Pe tot ce am trait doua cruci au crescut
Si anii de iubire-mi sunt saraci Si franghia-i subtire si-i pustiu In noaptea asta n-ai decat sa taci Caci orice ai spune-i prea tarziu
Si tare as vrea sa nu mai vreau nimic Cand nu poti sa rostesti nici da nici nu Ma-nteapa crivatul si-mi este frig In noaptea asta ma ucizi si tu
Va arde, va arde iubirea de lut Pe tot ce am trait doua cruci au crescut Va arde, va arde iubirea de lut Pe tot ce am trait doua cruci au crescut
Mai arde pe sfarsite lumanarea Si-n somn probabil ca acum ma strigi Iar eu stau la taifas cu disperarea Ca-n noaptea asta nu mai esti aici
In noaptea asta eu voi pune foc La radacina celor intamplate Am obosit sa urlu si sa joc In noaptea asta eu voi pune foc
Va arde, va arde iubirea de lut Pe tot ce am trait doua cruci au crescut Va arde, va arde iubirea de lut Pe tot ce am trait doua cruci au crescut
Va arde, va arde iubirea de lut Pe tot ce am trait doua cruci au crescut Va arde, va arde iubirea de lut Pe tot ce am trait doua cruci au crescut
Va arde, va arde iubirea de lut Pe tot ce am trait doua cruci au crescut Va arde, va arde iubirea de lut Pe tot ce am trait doua cruci au crescut
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
Epilog sentimental de Ion Minulescu
Dă-mi ochii-ţi plânşi, să-i mai sărut o dată, Şi lasă-mă să plec!... Tu nu-nţelegi Că-n orchestrarea întregirii noastre Nu-i ciripit de păsărele-albastre, Ci-i răcnet doar de bestie turbată, Ce-ţi sângerează-obrajii şi te muşcă De câte ori încerci s-o-nchizi în cuşcă Sau de piciorul patului s-o legi?...
Dă-mi ochii-ţi plânşi, să-i mai sărut o dată, Şi nu-ţi mai cer nimic!... Tu n-ai ghicit Că melodia întregirii noastre s-a sfârşit Şi toată fericirea-mprovizată Cu care ne-avântăm tot mai departe N-a fost decât iluzia că ne-am iubit Ca două manechine cu suflete de vată, Păstrate-ntr-o vitrină cu geamurile sparte?...
Dă-mi ochii-ţi plânşi, să-i mai sărut o dată, C-atâta doar mi-e dat să-ţi mai sărut, În cinstea întregirii noastre din trecut, Din care-acum n-a mai rămas nimic Decât o falsă frescă-n mozaic, Pe care nişte gheare de bestie turbată Însângerează două imagini omeneşti!... Nu le cunoşti?... Încearcă - Şi-ai să ţi le-aminteşti!
18.4KB
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
unic_k
Moderator Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 893
Umblam împreuna cu inimile în forma
De cirese agatate dupa urechi
În toate noptile calde
Pe toate acoperisurile lumii
Cu toate vorbele încolacite
În jurul buricelor degetelor
Cu toate vorbele încolacite
Covrig sub limbile de foc
Ale verii ce rumega pasii
Nostri în tocana ei de asfalt.
Cu basmalele ei de tântari
Înfasurate în jurul încheieturilor
Noastre crosetate.
Umblam cu inimile în forma
De cirese agatate dupa urechi
Balaganind talangele tuturor
Noptilor de vara.
Daca pui urechea pe cochiliile
Asfaltuluim s-ar putea sa
Auzi toate vorbele încolacite
În jurul buricelor de degete.
Toate vorbele încolacite
Covrig sub limbile de foc
Ale verii rumegatoare.
19.1KB
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Dupa ce le-a mancat tone de ruj, Femeile, Inselate in asteptarile lor cele mai sfinte, Au gait mijlocul sa se razbune Pe Don Juan.
In fiecare dimineata, In fata oglinzii, Dupa ce isi creioneaza sprancenele, Isi fac buzele Cu soricioaica, Pun soricioaica in par, Pe umerii albi, in ochi, pe ganduri, Pe sani, Si asteapta.
Ies albe in balcoane, Il cauta prin parcuri, Dar Don Juan, cuprins parca de-o presimtire S-a facut soarece de biblioteca.
Nu mai mangaie decat editii rare, Cel mult broaste, Nici una legata in piele, Decat parfumul budoarelor, Praful de pe antici I se pare mult mai rafinat.
Iar ele il asteapta. Otravite-n cele cinci simturi - asteapta, Si daca Don Juan si-ar ridica ochii De pe noua lui pasiune, Ar vedea-n fereastra bibliotecii Cum zilnic este inmormantat cate un sot iubitor, Mort la datorie, In timp ce-si saruta sotia Din greseala.
* ...
O femeie Se urca-ntr-un pom Si barbatul ii tine cu amandoua mainile Scara.
O pasare zboara Pe cer Si un copil ii tine Aerul.
O stea rasare Pe cer Si pamantul Ii tine cerul.
Marin-Sorescu_Don Juan
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
Razbunarea ultimilor picaturi
Ura, Duşmănia, Veninul vostru; Pe toate le-am adunat În cupa de lângă geamul meu. Le-am amestecat Cu amărăciunea, Cu frustrarea mea ... şi am băut.
Mi-aţi găsit apoi cupa Cu cele câteva picături rămase, Şi le-aţi gustat Fără a-mi observa Mâna înţepenită pe pervaz.
Se derulau trăirile Prea repede, Şi nu am apucat să vă întreb: "Sunt dulci rămăşiţele unei vieţi?"
27.1KB
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
S O N E T V I
Voi cuteza vreodată să ies de sub descîntec Să-nlătur anatema ce-n frunte mi-aţi săpat? Şi voi putea vreodată să-nalţ sublimul cîntec Ce, dincolo de fire, doar mie mi-a fost dat?
Din vuiet zămislită, din blestem şi urgie Sînt pururi la limanul sever şi neumblat De unde întunericul îşi suge a sa vecie Al unei maşteri mume, copil neînţărcat.
Mi-e dat pe astă lume să fiu mereu silabă Vocală răzleţită, ne-nscrisă în cuvînt Şi semn al întrebării ce capetele leagă Croindu-şi în tăcere împărătesc veşmînt.
Cu simple triolete nu se-ncheagă melodia Căci neştiut e drumul, departe armonia.
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Miroase inc-a toamna dezmatata aceste ganduri calde cand iti scriu. Nici tu nu vii, nici nu ma lasi sa viu... te mai stiu oare, cea adevarata?...
Rememorez, ma zbat intre extreme, Ma tem de vorbe, le rostesc precaut Si-apoi pornesc din nou ca sa te caut... Da, te astept iubito, nu te teme.
Miroase inc-a pajisti prin artere, A fan cosit si-a-nvaluiri de ape... Miroase-a clipa cand erai aproape... Cat te iubesc ! Iar restul e tacere...
(Romeo Morari_Toamna cu dor)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
Dialog cu un orb de Dani Rockhoff
...Primul cuvint, numele ei, trei silabe, trei tonalitati, O sonoritate a tandretei.
- Apoi vocea ... E ca o imagine, o pinza imensa A sperantei, a disperarii. - Si pielea ei? - O fina matase , O broderie tesuta cu migala. - Miinile ei?
- Sint primele lucruri pe care le-am atins La venirea pe lume; Mereu atingindu-le, Renasc mereu. ...O nota inalta... Si pielea se-ntinde...se rupe... Dar iata ca scincetul iese, Vibreaza, preaplin de ardoarea ce i-a dat viata.
- Si fatza sa? - Mai intii fruntea, Mijlocul fruntii, mai precis, Acolo unde ii simt lumina, Al treilea ochi, Din centru radiind spre inauntru;
Iar imprejur, Matasea parului i-o mingii, Amestec de dulceata si elan... Ma face sa visez La crupa unui armasar Ce-alearga-n libertate.
- Dar stii de paru-i este blond sau brun? - Sint vorbe ce nimic nu inseamna. Nu stiu... Caci niciodata nu mi-au spus Si nici nu imi pasa, Insa imi place sa il masor cum creste.
- Vorbeste-mi despre ris... despre zimbet! - Il aud...si e Soarele... Desi simt ca nu e decit o cuta, Un pliu neinsemnat in jurul gurii, Dar il aud chiar si atunci cind tace.
- Iar ochii ei... - Pentru mine...Lumina... Si parul, si fruntea, Si miinile, fata, Si trupul ei tot, Si seninul din zimbet, Si zarea...
- Ci daca, intr-o zi, miracolul luminii vei primi? - Eu nu voi pregeta sa-i iau prinosul, Odrasla fiintei sale din stele zamislita, Din soare, din mirare, din clipita... Atita doar...din cind in cind, anume, Sa biruie intunericul, si pleoapa Si soapta cea vrajita,
Fara nume.
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
frumos...
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
De vorbă cu tovarăşul Lenin
[Poezia a fost scrisă la 20 ianuarie 1929, cu prilejul comemorării a cinci ani de la moartea lui Lenin.]
Cu vîltoarea-i năucă de treburi, de fapte, ziua trece,-i pe ducă, un ecou din ecou. În odaie e noapte: şi sînt singur cu Lenin - care se uită de sus, din tablou. El vorbeşte. Şi-i energic şi cald, sub zburlirea mustăţii mărunte, arcul buzelor mute... Văd. Cuvintele-i ard. Uriaşa lui frunte strînge-n desele cute uriaşul gîndirii umane stindard. Mii, din ţări şi meleaguri, parcă trec pe sub el cît pădurile, steaguri... şi cît holdele, braţe... Sar ca ars de pe scaun. Zboară, gîndul fidel - luminează, de dragoste. Plin de nesaţ e! „Eu, tovarăşe Lenin, n-am să ies «la raport»... Cu-ochii-aprinşi mă prezint şi-ţi dau veste: Pînă-n gît sîntem prinşi din efort în efort, greu, tovarăşe Lenin, greu al dracului este, dar vor fi împlinite toate muncile-aceste. Dăm lumină şi haine celor mulţi, celor singuri, scoatem fier şi cărbune mult mai mult cît cunoşti. Dar alături de asta mai există, desigur, şi o pleavă diversă de canalii şi proşti. Oboseşti să te aperi şi să lupţi cu tîmpenii. De cînd nu mai eşti tu, mulţi ne-ar vrea sub papuc. Ticăloşii mai mişună, sînt sumedenii pe pămînt şi in juru-i, buluc.
Un nămet de porecle, un torent de scursuri, birocratici şi răi, Tîrîtori pînă-n oase, os de chiaburi şi sectari şi beţivi şi lingăi, se proţăpesc, îşi scot pieptu-n afară, cu insigne pe piept, farisei şi mişei. Să le iei piuitul, nu e treabă uşoară - vom mai avea de furcă cu ei.
Tovarăşe Lenin, pentru ani şi decenii-n uzinele noastre şi pe-ogoarele toate, în numele tău, tovarăşe Lenin, chibzuim, respirăm şi răzbim şi ne-om bate!“ Vraf de treburi şi fapte, stins reflux de văpaie, ziua trece. Sînt la lucru, din nou. Şi e noapte-n odaie: şi singur sînt cu Lenin - care se uită de sus, din tablou.
1929
Vladimir Maiakovski..........
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
pt ca....e de "actualitate"~!
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
noi doi adica dezastrul precedat de panouri reflectorizante regulamentare d e z a s t r u
noi doi adica eu in sala de asteptare cu durerea de stomac pe care femeile o ascund de atatea ori, zambind frumos atat barbatilor cat si femeilor obtinand de la secretariat hatiseriful necesar ca sa petreci in fiecare zi o ora in oglinda si una la fereastra si tu incuiat in buda la aeroport stergandu-ti fata de transpiratia rece a fricii ca n-ai sa mai apuci sa-mi saruti ochii si sa-ti inchipui cum barba ta imi provoaca o usoara neplacere in timp ce ma strangi in brate ca un copil o jucarie in vis
noi doi care n-avem nici un viitor dar suntem ingrijorati de rombul soarelui de care depindem in care hidrogenul si heliul joaca o nesfarsita partida de barbut
noi doi adica orasul ideal in incendiul ideal si in miezul lui fagurele dragostei fizice cu usa trantita a fiecarei respiratii si farul din Alexandria stins la fiecare strigat,
noi doi adica literele cifrelor numarului tau de telefon scamele hainelor tale unghiile degetelor tale de la picioare pe care in lumina brichetei vad ca de fapt le misti incetisor fara sa fi mentionat asta si reprosurile pe care ti le fac in incercarea de a ma convinge sa nu ma schimb eu
noi doi adica ceea ce stim unul despre altul: fata ta cand nu mai asculti ce zic ci urmaresti in minte un cantec stupid sau nu fata mea cand nu mai ascult ce zici si ascult daca inima bate normal sau nu fata ta cu ochii inchisi, atat de trista incat nu vad cum as putea sa nu te iubesc, si fata mea care trebuie sa aiba pe undeva un secret, pe care eu nu_l cunosc, dar care pe tine te_a atras si caruia ii esti recunoscator cand apare din cand in cand, astfel convingandu_te ca nu ma iubesti degeaba
noi doi adica scrisorile mele de dragoste scrise peste scrisorile tale de dragoste mie fiindu_mi dor de tine in aceeasi secunda in care ti-e tie dor de mine ceea ce produce un curent de zece microamperi suficient ca sa zbarleasca mustatile bazilonilor
noi doi adica acea lume factoriala alcatuita din mine si din tine si din supararea noastra de multe ori, cand suntem despartiti si uimitoarea fericire pe care o putem scoate uneori din ceea ce pentru unii este doar o dupa_amiaza impreuna
noi doi adica lipsa noastra de noi doi in cantitati suficiente o lipsa care nu se implineste nici macar de sarbatori o lipsa care este permanenta de aceea noi doi ne simtim atat de rau din ce in ce mai rau pe masură ce aceasta lipsa continua sa nu se transforme intr_o prezenta strigatoare la cer, nemaipomenit de fastuoasa, sfidatoare, stufoasa care nu recupereaza nimic, nimic si piramida viitorului nostru va ramane incompleta fara pietricelele cate unei marti, cate unei joi
noi doi adica glumele pe care tu trebuie sa le faci ca sa nu zici o prostie si care se dovedesc prostii si mai mari, si plansul meu ca sa nu tac care se dovedeste mai lung decat orice tacere
noi doi, adica nici o intoarcere posibila, adica mai departe e blocat adica stationarea interzisa si singura solutie e sa parem ca ne certam atat de violent incat chiar si politia sa se jeneze sa ne puna vreo intrebare
noi doi, adica o intamplare petrecuta in doua jumatati cate o jumatate de intamplare la fiecare suta de ani si mie de kilometri pana cand cele doua jumatati se dovedeste ca nici macar nu se potriveau,iubitule ca sa vezi ce au facut filmele din noi da, intamplarea noastra se nepotriveste si mecanismul in loc sa mearga uns si sa produca tabla zincata merge gresit si face oameni fericiti, doar doi oameni, ce_i drept si tot la fiecare suta de ani si mie de kilometri
noi doi, sau in fine… de vineri pana luni…
D.O.
15.9KB
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
ţi-ai tras aripile peste ochi şi te-ai culcat liniştit plantaţia de portocali se usca în timp ce tu vindeai clandestin la colţul străzii bilete la intrarea în Rai mai erau cu tine câţiva îngeri vagabonzi de care nu puteai scăpa stăteau pe tine ca porumbeii ăia din piaţă când le firimitureai poeme dădeai să bea trecătorilor apă din pumni altceva nu mai ştiu am adormit şi eu a doua zi cafeaua a dat în foc
33.5KB
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Sunt flori ce-ti ies in drum sa te sarute si-ti gangure crampeie de voroave. Altele mici si proaste si gangave au ochi adanci si-ntrebatori de ciute.
Unele canta, altele spun snoave, carciumarese zvelte si limbute. Sunt flori ce parca tremura laute se spovedesc si-nchina cruci firave.
Sunt flori cu straluciri de spade goale, flori cu obraji si gene lungi de ingeri, flori imbracate-n platose si zale,
flori prabusite-n lacrimi si infrangeri, flori ce te mustra si te-nfrunta-n cale si flori care te iarta ca le-nsangeri.
(Florile_Radu Gyr)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
minnuuuuuuuuunaaaaaaaat.
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
multumesc !
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
La început a fost cuvîntul...INTERZIS !
Interzis să te-ntrebi interzis să-ţi răspunzi interzis să ai aripi şi oprit să asculţi interzis să vrei totul (chiar şi foarte puţin) interzis să-nalţi fruntea , să te-mbeţi de senin interzis să te aperi hazardat să cutezi interzis să sfarmi munţii nedorit să creezi interzisă intrarea sub bolta visării interzisă uitarea, amuţit glasul mării interzis viitorul, îngradită vecia (sub lacăt de vorbe îngropată-i mînia) interzisă amiaza, infinitul finit (pîlpîinda lumină, şi ea a murit) interzisă cîntarea, nemaiscris testamentul interzisă ardoarea, prohibit sentimentul interzis să te miri, inutil ca să ceri interzis să-nţelegi, pedepsit dacă speri interzis să mergi drept, cînd cărarea e strîmbă şi de eşti întelept, vocea ta să se frîngă interzis să fii trist interzis să priveşti interzis să exişti interzis să iubeşti interzis a-nnopta interzis să-ţi visezi interzisa ta stea
şi mai presus de toate... interzis să mori să-ţi cauţi ursita, să tinzi spre alţi sori să vrei greul luptei, pumnalul să-nfigi şi fruntea să-ţi scuturi de grele verigi să vrei să fii tu însuţi, nu doar umil proscris să zbori să preamăreşti să te închini... nu poţi, căci însuşi Dumnezeu e interzis !
2.7KB
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
Iluzile
cred in valoarea de schimb a iluziilor ele se scarpina in ureche cu piciorul ele functioneaza mereu pe dos iluziile sunt arma cu care impuscam rasul iluziile sunt foarte amuzante la orele de audienta indruga verzi si uscate si nici nu-ti vine sa crezi ochilor cata credinta pun ele in ele insele
17.9KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Dupa o mare suferinta urmeaza nepasarea - Nervii, intepeniti, devin solemni ca mormintele, Inima, rigida, se `ntreaba: M`a ranit chiar El, Cu secole `n urma, sau n`a fost decat ieri?
Picioarele te poarta pe aspru drum, te duc Prin nori sau prin Ce-ar-fi-putut-sa-fie, Dar, fara sa stii de unde si cum, Te simti cuprins de trainica amortire.
Aceasta e ceasul cand te-ai schimbat, cand ai biruit, E ceasul neuitat. Ti-l amintesti cum iti amintesti zapada, Intai - infiorat, infrigurat, Apoi amortit, deslegat...."
(Emily Dickinson)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
fain, tare fain!
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
multumesc!
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Nu scriu Ci-mi tarai prin zapada Un ciot de suflet stacojiu Si lupii m-au ales drept prada ; Nu scriu Ci doar cersesc in strada Urechi si ochi la ceas tarziu.
Nu scriu Ci predic cu blesteme - Proroc nebun, intr-un pustiu, Inconjurat de lei; poeme Nu scriu Ci-umblu prin eczeme, Adanc, cu destu’ mijlociu.
Nu scriu; In mine se razbuna Un saltimbanc c-un bisturiu; La sud de moarte si minciuna, Nu scriu Ci incrustez in luna Mirarea ca sunt inca viu.
(Paul Verlaine)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
Tu cel ce cauţi taina într-o filă
Tu cel ce cauţi taina într-o filă Cutreierând neistovit izvoade Şi năzuieşti spre-ascunsele monade Spune-mi cinstit: ascunzi sub pleoape milă?
Tu cel ce-ntinzi necercetate nade Pe luciul apei, curgere fragilă, Şi-ţi treci fiinţa rece şi debilă Prin ochiul gol din veşnice năvoade
Tu ce-mblânzeşti sălbatice feline Cu-n singur fir de iarbă din ogor Şi vrei să strângi nădejdile ciorchine
În duhul frunţii, vag şi temător, Răspunde-mi, frate, sincer fii cu tine Eşti zeu de-acum sau eşti tot muritor?
>>>>>>>>>>> Adrian Munteanu
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
poezia zilei, azi...e-o lacrima neplansa!
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
Tactica si strategie
Tactica mea este Sa te admir, Sa te invat asa cum esti, Sa te iubesc asa cum esti. Tactica mea este Sa-ti vorbesc Si sa te ascult, Sa construiesc din cuvinte Un pod indestructibil. Tactica mea este Sa-ti raman in amintire. Nu stiu cum sau Cu ce pretext... Dar sa-ti raman. Tactica mea este Sa fiu cinstit Si sa te stiu onesta, Astfel ca intre noi Sa nu ridicam cortine Si sa nu deschidem hauri. Strategia mea este, In schimb, Mai profunda si mai Simpla... Strategia mea este ca, Intr-o buna zi, Nu stiu cand si nu stiu Sub ce pretext, Sa ai nevoie de mine.
Mario Benedetti
4.4KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
superbe versurile! imaginea.... ....
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
...asta pt as fi vrut sa postez ceva de genul ..:"am nevoie de tine"! ...si-n conditiile imaginii...mai bine tac!
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
...asemeni soarelui ce tace...dar spune asa de multe....
28KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
Am nevoie
Am nevoie de aripi , Pentru că vreau să zbor. Am nevoie de aer, Ca să plutesc uşor. Am nevoie de soare, Pentru că vreau să-nfloresc, Am nevoie de tine, Pentru că vreau să trăiesc
7.5KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Scrisoare catre tine...
(ezie de dragoste de Sanda S.)
"Romantismul e gol ca sanii mei, de aceea poate si imi place. Dar tu eşti si mai atragator. Te-as rupe de acolo de unde esti si te-as fura. Te-as ascunde in sutienul meu pe care nu il mai am pe mine, caci imi strange sanii. Ti-as spune tot ce stiu mai frumos si ti-as da ceea ce iti place mai mult, dar nu meriti. Esti pustiu si frumos, exact ca o statuie, vreau sa te iubesc, dar cum, cand imi zambesti atat de fals? Poate mi-as dori sa te urasc, dar cum s-o fac, cand ma alinti cu gura si cu ochii tai negri, dulci? Vreau sa te ating, dar esti rece, esti departe, intocmai ca un cadavru si imi este frica sa nu ma indragostesc de tine. Dar... uite, ti-am sarutat buzele si mana ta ma dezmiarda. [...] Imi fug gandurile la tine cum nu le-as incuia in craniu si ma dusmanesc singura cu mine. Am obosit de razboiul civil din mintea mea si numai tu poti sa faci pace. Cum? Sa fii al meu! Sa te pot saruta si atinge intocmai cu o sa te las si pe tine sa o faci. ... Romantismul e ca sanii mei, care te striga... Sunt bolnava de tine!!! "
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii si nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntalnesc in calea mea in flori, in ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugruma vraja nepatrunsului ascuns in adancimi de intuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taina- si-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micsoreaza, ci tremuratoare mareste si mai tare taina noptii, asa inbogatesc si eu intunecata zare cu largi fiori de sfant mister si tot ce-i neinteles se schimba-n neintelesuri si mai mari sub ochii mei- caci eu iubesc si flori si ochi si buze si morminte.
17.5KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
Rugăciunea
Iartă-mă şi ajută-mă şi spală-mi ochiul şi întoarce-mă cu faţa spre invizibilul răsărit din lucruri.
Iartă-mă şi ajută-mă şi spală-mi inima şi toarnă-mi aburul sufletului, printre degetele tale.
Iartă-mă şi ajută-mă şi ridică de pe mine trupul cel nou care-mi apasă şi-mi striveşte trupul cel vechi.
Iartă-mă şi ajută-mă şi ridică de pe mine îngerul negru care mi-a îndurerat caracterul.
19.4KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Doriti Vara? Gustati-o pe a noastra. Mirodenii? De aici cumparati! Suferiti? De fierbinteli avem boabe! De oboseala! Permisii de puf sa luati! Ameteli! Campii de violete si raul v-a lasat! Captiv! Gratieri de la flori, aduc eu! Anemie! Carafe cu aer! Chiar si pentru Moarte, un leac minunat. O care este leacul, domnul meu?
(Doriti Vara? Gustati-o pe a noastra - Emily Dickinson )
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
Te iubesc prea mult
Te iubesc prea mult, Ca sa am curajul De a incerca Sa te uit.
Te iubesc prea mult, Ca sa nu fiu recunoscator Pentru cateva clipe In care te-am avut.
Te iubesc prea mult, Ca sa nu spun Ca dulcea ta minciuna Nu mi-a placut.
Te iubesc prea mult, Ca sa realizez, Ca defapt...... Te-am pierdut.
12KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Nu pot sa-mi gasesc linistea. Mi-e sete de infinit. Sufletul meu, incetosat, doreste zarea necunoscuta. Puternice al departarii ! vai strigatul sfasietor al flautului tau.
Uit-uit mereu ca n-am aripi sa ma inalt in slava vazduhului si ca sunt legat pe vecie de ast pamant.
Sufletul meu e vapaie si somnul isi fuge noaptea de la ochii mei. Strain sunt in ast loc strain. O! tu-mi soptesti la ureche ceva - ce nu se poate infaptui. Sufletul meu iti cunoaste glasul , ca si cum al lui ar fi. Puternice al departarii ! vai strigatul sfasietor al flautului tau.
Uit-uit mereu ca drumurile-mi sunt straine- si calul inaripat imi lipseste. Nu pot gasi niciunde liniste: strain sunt chiar sufletului meu.
In negura orelor involburata de atata simtire- cat de mareata apare fiinta ta sub bolta plina de senin. Puternice al departarii ! vai strigatul sfasietor al flautului tau.
Uit-uit mereu ca odaita mea plina de singuratate- ma imprejmuie peste tot locul cu zabrelele ei !"
(Rabindranah Tagore)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
Si singur
Ma simt pirdut si singur in spatiul din umbra, Si gandu-mi zboara vested in fruza maronie, Alerg in cerc aiurea, caderea este sumbra, Departe esti iubito de sufletu-mi, tarzie.
O clipa ma rasfata cu zambetul terestru, Alearga-n departare pe scara unui deal, Un pelerin in roba de manechin ecvestru, Saruta nemurirea pierduta din real.
Trecuta prin tacerea neofilitei raze, Privirea se intoarce in umede taverne, Arunc camasa noptii in unduiri din baze, Trecute-n desteptare in ziua care cerne.
De ochii primei zile, speriati de asteptare, Mi-anin privirea salba, de aur, lucitoare Cu firele-ncurcate, prin capu-mi ravasit, Iubirea noastra mare alunga un sfarsit.
Versificatii mate pe clipele uitate Pentru moment ascunse in ciorne ratacite, Alerg in necuprise sertare adunate, Placeri in ruguri stinse de noi rastalmacite.
Ma strange departarea in usa disperarii, Parca un strop din viata prin degete coboara, Surasul fericirii in candela uitarii, Tresalta mangaierea tacerii de afara.
16.2KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
Am invatat... ca nimeni nu este perfect... Pina cind nu te indragostesti. Am invatat ...ca viata e dura... Dar eu si mai si!!! Am invatat ... ca sansele nu trebuie niciodata sa le pierzi. Acelea pe care le pierzi tu le prinde din zbor o alta persoana. Am invatat ca atunci cind porti pica si amaraciune fericirea se duce in alta parte.
Am invatat... Ca ar trebui mereu folosite vorbe bune...Pentru ca miine poate va trebui sa le retragi. Am invatat ca un suris e un mod economic pentru a-ti imbunatati aspectul. Am invatat ca nu pot sa aleg cum ma simt... Dar pot mereu sa fac cite ceva. Am invatat...ca atunci cind fiul tau nou nascut iti tine degetul in micul lui pumn... s-a lipit de tine pentru toata viata.
Am invatat...ca toti vor sa traiasca in virful muntelui...Dar toata fericirea si cresterea au loc in timpul urcusului.
Am invatat ...ca trebuie sa te bucuri de calatorie si sa nu te gindesti doar la scopul ei.
Am invatat ... ca e mai bine sa dai sfaturi doar in doua situatii... Cind sint cerute si cind de ele depinde viata cuiva.
Am invatat ca cu cit irosesc mai putin timpul... mai multe lucruri reusesc sa fac.
29.8KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
ma trezesc dimineata cu soarele pe saltea imi lipesc fata botita de umerii lui fata nerasa transformata intr-un ogor cu trifoi (zambesc imi frec mainile de bucurie iubito pe fata mea vei gasi azi trifoi norocos) imi trec picioarele peste picioarele lui pe jumatate adormit buna dimineata iubito astazi e randul tau sa fierbi apa de ceai soarele imi arde una peste scafarlie imi spune nu sunt femeie si tu nu esti de-ajuns de barbat pentru mine
martea si joia lucrezi ca sa avem ce pune pe masa in fiecare vineri pictez chipul tau pe asfalt pe balcon pe oglinda din baie doar asa nu te schimbi din cand in cand sculptez statuete de piatra mici statuete de piatra nu stiu inca la ce folosesc ele sunt prietenii nostri iesim seara cu ei la o bere imprumutam bani sau plangem pe umarul lor
tu stii ca noi dormim doar jumatate de noapte jumatatea aceea lipsita de importanta jumatatea aceea cand intre noi se lasa o ceata mai grea decat orice tacere atunci somnul cade la momentul potrivit si nu e nevoie sa vorbim cu jumatate de gura ori sa stam treji pana cand unul din noi adoarme
in alta jumatate de noapte ne e totul permis facem dragoste pe unde-apucam ne masuram degetele de la maini si de la picioare ne scotocim buzunarele si punem in comun tot ce-avem ne inchipuim ca zburam pe o o coada de matura pana la luna dar visul nostru preferat e sa facem dragoste intr-un mar doamna moarte vine acasa lihnita musca din mar in miez vede doi viermisori adormiti ii scoate cu unghia ii arunca apoi adoarme asa nemancata
nu-i o problema daca mai incurci cateodata periuta de dinti nu-i o problema daca porti hainele mele si ma imiti de fiecare data ma imbunezi cand imi zici chapeau eu ma asez cuminte pe pat invat limba ta mie necunoscuta cuvintele tale mi-s straine iînvat ca un orb obiectele pana la usa invat cum sa te inteleg pana la ultimul por trebuie sa invat intr-o zi va veni dumnezeu ma va trage de par si-mi va spune nu e frumos chiar nu e frumos sa vorbesti asa cu o femeie am sa-i raspund mai lasa-ma doamne pe pamantul acesta inca n-am invatat sa ma inchin ei de cinci ori pe zi o data la rasarit o data la pranz o data-n chindii si de doua ori seara
(emilian valeriu Pal_primul cantec de dragoste)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
somebody
Membru Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
- Intr-o lume in care ne iubim… si tu ma stii… mai… mai ma vrei… iar eu… eu te privesc si imi ajunge… te simt si nu ma satur… te am si te mai vreau… si te mai vreau… si te mai vreau… Eu sunt o fereastra deschisa… pentru zborul visurilor noastre… te iubesc pana la Doamne-Doamne si inapoi… de un infinit de ori… Intr-o lume in care ne iubim… si tu ma stii… mai… mai ma vrei… iar eu… eu te privesc si imi ajunge… te simt si nu ma satur… te am si te mai vreau… si te mai vreau… si te mai vreau…
20.9KB
_______________________________________ Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire.
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Cum se apleca spre mine cu gatul fragil, tristetea parea un copil speriat cu genunchii juliti si botoseii plini de noroi mi se inclesta de plete cu pumnii inlacrimati imi zgaria pieptul cu unghiile rupte de parca nimeni nu mai putea stavili niciodata viespea cu aripi de flutur, primavara, viermele tainic ce inteapa in rastimpuri bulbul luminii
Hei, iata-ma cunoaste-ma, ia-ma in brate pe tine te stiu esti calda iti crapa sanii de lapte
- Tu, iubire, curgeai oarba prin tamplele mele pelerin ratacit in hatisuri de vise furtunile isi incepusera de curand sezonul de imperechere imbelsugata campia nastea ciuperca viermanoasa a sperantei in santuri
Gangurea intre perne cu ochii intorsi la perete trase la gura, talpile dulci infloreau ca bobocii de nufar intre buzele ude.
- Te-asteptam, te-asteptam desenand geana cu geana sinilii ochii diminetii ce-avea sa te-aduca
Stiu sa te legan, stiu sa te alint urmele lunii incremenite in nisip toamna scancind flamanda la poarta iarna, vara, incuiate noaptea in casa m-au invatat, tristete, cum sa-ti fiu mama
- Hei, iubire O sa-ti descant de cu seara sub frasini O sa-ti rasucesc cararile ca pe serpi inspre mine sa-mi vii cu toate ale tale sa ma inec, binecuvantandu-mi risipirea, in fantana din vintrele tale
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
Mihai Eminescu
Iar te-ai cufundat în stele Si în nori si-n ceruri nalte ? De nu m-ai uita incalte, Sufletul vieţii mele.
In zadar râuri în soare Grămădeşti-n a ta gândire Si cămpiile Asire Si intunecata mare;
Piramidele-nvechite Urca-n cer vârful lor mare Nu căta în depărtare Fericirea ta, iubite !"
Astfel zise mititica, Dulce netezându-mi părul. Ah ! ce spuse adevarul; Eu am râs, n-am zis nimica.
"Hai la codrul cu verdeaţă, Und-izvoare plâng în vale, Stânca stă sã se pravale In prăpastia măreaţă.
Acolo-n ochi de padure, Lânga bolta cea senină Si sub trestia cea lină Vom şedea în foi de mure.
Si mi-i spune-atunci poveşti Si minciuni cu-a ta guriţa, Eu pe-un fir de romaniţă Voi cerca de mã iubeşti.
Si de-a soarelui căldură Voi fi roşie ca mărul, Mi-oi desface de-aur părul, Sã-ti astup cu dânsul gura.
De mi-i da o sărutare, Nime-n lume n-a s-o ştie, Cãci va fi sub pălărie - S-apoi cine treaba are !
Când prin crengi s-a fi ivit Luna-n noaptea cea de vară, Mi-i ţinea de subsuoară, Te-oi ţinea de dupa gât.
Pe cărarea-n bolţi de frunze, Apucând spre sat în vale, Ne-om da sărutări pe cale, Dulci ca florile ascunse.
Si sosind l-al porţii prag, Vom vorbi-n intunecime; Grija noastră n-aib-o nime, Cui ce-i pasă că-mi eşti drag ?"
Inc-o gură - şi dispare. Ca un stâlp eu stau în lună ! Ce frumoasă, ce nebună E albastra-mi, dulce floare !
Si te-ai dus, dulce minune, S-a murit iubirea noastră Floare-albastră ! floare-albastră !. Totuşi este trist în lume !
29.6KB
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 16 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Si mi se pare iar In urma mea esti tu Veghindu-mi gura care spune Nu.
Impinsa simt ca sunt Din loc in loc De semnul tau de apa Nenoroc.
Aceste siruri scrise-s Turn de calm Sunt nori de ploi inchise Psalm.
Dar ca sa se asculte Sufletul reda-mi Nesperiat de multe Vami.
De vorbe ne vom teme Ca ne-ngroapa. Da somn de la o vreme Varsatul semn de apa.
(Constanta Buzea_Psalm)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 16 ani
kipsing
Moderator Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 812
Doctore, simt ceva mortal Aici, în regiunea fiintei mele. Ma dor toate organele, Ziua ma doare soarele Iar noaptea luna si stelele.
Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer Pe care pâna atunci nici nu-l observasem Si ma trezesc în fiecare dimineata Cu o senzatie de iarna.
Degeaba am luat tot felul de medicamente Am urât si am iubit, am învatat sa citesc Si chiar am citit niste carti Am vorbit cu oamenii si m-am gândit, Am fost bun si-am fost frumos...
Toate acestea n-au avut nici un efect, doctore Si-am cheltuit pe ele o groaza de ani. Cred ca m-am îmbolnavit de moarte Într-o zi Când m-am nascut.
--------------------------------- Boala - M. Sorescu
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
pus acum 15 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
sunteti un caz o specie de infirmitate va apare pe obraz cu o periodicitate suspecta tonalitatea, de altfel, perfecta recomanda sa acceptati supravegherea mea atenta
complicatiile apar rar si accidental, subsidiar … niste elucubratii si alte contestabile repetitii … terapeutic: va invit sa priviti obsesiv indelung, tautologic suprafata unei oglinzi apoi reflectati pe muchie pentru a elimina tatuajele
(Adrian Firicaiagnostic_terapeutica)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 15 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 15 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 15 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 15 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 15 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 15 ani
ILEANA
Membru nou Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 36
Stii tu de tara cu lamaii-n floare ... Goethe
Stii tu de tara cu lamai in floare, Cu portocale-aprinse-ntre frunzare? Un vant usor din ceru-albastru bate. Tacut e mirtul,laurul inalt e. Stii tara,tu?
La ea,la ea, Iubitul meu cu tine as pleca.
Stii casa,tu?Se-nalta pe coloane. Straluce sala,licaresc cotloane. Si marmuri stau si ma privesc cu mila; Ce ti-au facut,sarmana mea copila? Stii casa ,tu?
La ea,la ea, cu tine-ocrotitorule,-as pleca.
Poteca stii,prin nouri,sus la munte? Cataru-si cata drumu-n ceti carunte: In pesteri sta un neam stravechi de zmei; Puhoaie cad,se prevaleste-n stei, Poteca,stii?
La ea,la ea, Ne duce drumul!Tata,de-am pleca !
pus acum 15 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
oh, Dumnezeuleeee ! superba poema! superbaaaa!!!!
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 15 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Prolog
Visand tolanit pe creierul moale, vi-i gandul precum un lacheu dolofan pe-o slinoasa sofa; cu petecu-n sangele inimii mele plesnindu-l, sarcastic, obraznic, in ras il voi lua pana m-oi satura.
In sufletul meu batranetea loc n-are, giugiuleala senila nu-si afla altoi. Invaluie lumea vocea mea tunatoare, frumusetea-mi in floare – de ani doua’s doi.
Ce-mi tot umblati cu lesinaturi! Ce-i dati voi dragostei, din laute, laturi! Ce-i gadila dragostei – mocofanul – timpanul! De v-ati da peste cap, eu stiu tumbe mai grele, buzele voastre nu-s la fel cu-ale mele.
Vino sa-nveti, din saloanele tale, vino, gingasa poezie slujbasa, din liga ingerilor, cu vestmantul tau moale, tu, ce te molfai cu buze uscate, ca bucatareasa prin carti de bucate.
Pot, de vreti, sa m-arat de carnuri turbat, nuantat pot sa fiu, ca si cerul, pe gust la cuconi, pot sa fiu dulcineu nu barbat, si nu eu, ci un ireprosabil nor cu pantaloni!
Nu cred intr-o Nisa de carnaval! Paiate v-arat, jucandu-le sforile – barbati mai statuti ca un colt de spital, si femei mai uzate ca zicatorile.
1.
Credeti cumva ca vorbeste-n delir fantezia? Astea-n Odesa s-au petrecut si s-or mai petrece... - “Vin la patru”, spuse Maria. Si e opt. Noua. Zece.
Seara posaca din fereastra-a fugit. Decembrie. Noaptea sinistra-i de paza. Candelabrele, dintr-un tavan garbovit, Hohotesc si necheaza.
Nici nu mai sunt de recunoscut: un vlajgan, galigan care geme pierdut... Ce vrea O hananaie ca aia? Multe vrea hananaia!
Ca esti bronzat ce-ar mai conta!, si ca nu-ti vibra inima nici cat o barda... Noaptea-i acum vibratia ta si-n ceva feminin si molatic ar vrea sa se piarda.
Eu, galiganul, stau la fereastra incovoiat, topesc geamul cu fruntea fierbinte pe geam. Am dragostea ei sau n-o am? Va fi dragostea mare – Sau un fleac, de-aruncat?
C-un asemenea trup, ganduri vane: si-o dragoste mica e bine sa ai, o dragosteluta incai... Nu-i plac claxoanele de camioane. Ii plac clopoteii la tramvaiele cu cai.
Si iarasi in fata pistruiata a ploii - in geamul de picuri tarcat – varandu-mi fata de pagubas, astept, improscat de tunetul fluxului vast din oras.
Miezul noptii – cutit – din urma, tiptil, iscusit, a lovit! Si ceasu-al doisprezecelea, departe, bufni, ca pe-un butuc un condamnat la moarte.
Ploaia cu suier sa intre incearca, crispata de groaza la geam – si urla himerele parca pe Notre Dame.
Ce, blestemato, nu ti-e de-ajuns? Un strigat imi sfasie buzele. Fierb. Si ca un bolnav, de pe pat, pe ascuns, sare un nerv.
Abia s-a miscat, sovaielnic balans, apoi, agitat, si-n curand alergand, si dupa el altii la rand, topaie-n dans inversunat.
Tencuielile-mi cad, petic cu petic. Ia-le si cara-le! Nervii, mari, mici, salta frenetic dansul bezmetic, pana cand li se moaie picioarele!
Emulsie grea, de namol, e noapte-n odaie. Privirile-n ea mi se-neaca, greoaie. Deodata, hotelul isi iese din minti, clantele-i clantane ca niste dinti.
Tu. Ai intrat. Cum s-ar face de zi. Frapanta ca un “poftim, in sfarsit!” Manusi de-antilopa frematandu-ti: - “Tu stii... mi-ai spus, ma marit!”
- Marita-te, zic, Nu-i nimic…” Nu marai ca ursul. Nu par intristat. Sunt calm cum e pulsul la un raposat.
Asa imi spuneai - mai tii minte? – “Jack London, amor, pasiune…” Ei da, dar eu stiam una: “Baiete, atin’te!... Ca, fiind o Gioconda mata, Gioconda se poate fura.”
Si furata mi-ai fost… Si ies iar sa ma joc, luminandu-ti curbura sprancenelor la al dragostei foc, In casa pradata de nenoroc traind, haimana fara rost!
Ma atii, ti-e usor: la tine-s mai putine smaraldele smintelii, decat copeicile la un cersetor... Ca Pompeiu-a pierit sub Vezuviu-atatat, ai uitat?
Ei! Voi, domni, amatori de amor, de sacrilegii, de-a crimelor larma, vazut-ati ceva mai ingrozitor decat fata mea cand e calma?
Simt ca nimic nu inseamna-acest “eu”. Cineva dinlauntru mi s-a smuls, a fost greu.
Alo, mama? Fiul dumitale e suav de bolnav! I-a luat inima foc. Mama, nu-s glume. Spune surorilor, Liudei si Oliei, ca-i grav, ca nu-i grav, dar el nu mai are ce face pe lume.
La lume se-ntoarce cu spatele: cuvintele lui sunt scuipate din gura si azvarlite ca prostituatele dintr-un bordel in flacari si zgura.
Daca adulmeci – miroase-a prajeala! Sunt chemate in graba casti sclipitoare. Vin pompierii cu cizmele bocanitoare, dar arde o inima! Nu se intra navala.
Sunt singur, cu ochii in lacrimi, holbati – cat butoaiele-or fi! Ma sprijin pe coaste, ma ridic, in sfarsit: Voi sari! Voi sari! Voi sari! Voi sari! Dar din inima-n flacari nu-i chip de sarit!
Pe-o deschizatura arzanda, pe gura, un sarut se iveste carbonizat, cazand in gol, aruncandu-se-n drum. Te cheama, mama! Biserica arde, stranele-s scrum.
Din teasta cuvinte si numere ies, figurine, ca palizi copii din ruine. Spaima – fumegand, inaltata, vrea de bolti sa se-apuce ca dintr-o “Lusitanie” torpilata niste brate nauce.
In caminele lor oamenii tremura-amar sub incendiul cu sute de ochi de lumina. O, tu, ultim strigat – macar despre faptul ca ard, prin secoli suspina!
2.
Slaviti-ma! Cu mine pe cei mari nu-i masor. Peste tot ce-am facut “nihil” pun. Nimic si nicicand. Nu-i citesc. La ce bun? Cartile? Ce sunt cartile lor?
Despre carti eu asa credeam mai nainte: un poet doar deschide gurita inspirat heruvim, si deodata pornesc dintr-insul cuvinte – poftim!
Dar nu, inainte de-a-ncepe-o cantare, ei cauta, umbla, ba fac bataturi de cat trebui’ sa umble, pana cand din namolul inimii-apare pestele timp licarind intre umbre.
In timp ce fierb si scartie rime si privighetori si iubiri in zeama de luna, strada e-o limba crispata-n intunecime – nu poate sa strige, sa spuna.
Umflandu-ne-n pene trufase, turnuri Babel inaltam in orase: dar timpul mereu le doboara, si-amesteca graiuri si fostele-orase le ara...
Strada-n tacere cu chin se-ndopa, un teapan gatlej unde strigatul zace: de-a curmezisu-i, bleojdite, ramasera-asa trasuri costelive, taxiuri bondoace.
I-au ros, pasii, pieptul. Mai rea decat oftica le-a fost viermuiala. Orasul o-nlantuie cu-al beznelor vrej. Si totusi! Cand strada in piata si-a strigat imbulzeala ce-i sta in gatlej, m-am gandit: e pedeapsa din urma, e Dumnezeu, jefuitul, fara-ndoiala! Dar strada un racnet o scurma: - “Haleala!”
Spre-alde Krupp si-alti Kruppsori se incrunta orasul zburlindu-si sprancenele-amenintatoare; din gura - cuvintele-s moarte – cadavre se scot; numai doua traiesc si se-ngrasa, imi pare: unul „canalie”, altul „borhot”.
Poetii-o iau razna cand strada le iese nainte si plang cu sughituri, cu parul maciuca: „Cum poti sa mai canti cu-aste doua cuvinte despre amor, despre-o floare de roua, despre-o duduca?”
Dupa poeti vin miile-n goana: invatacei si prostituate si antreprenori... Opriti-va! Domnilor! Nu cereti pomana! Nu fiti cersetori!
Noi, cei robusti, cu pasul de-un stanjen, cicloane, sa nu-i ascultam: sa-i sfasiem pe-acesti ghiftuiti gratuiti alipindu-se ghem la fiece pat de doua persoane.
Sa-i rugam sa ne-ajute, cu cutitul la os, sa le cerem oratorii si imnuri? Lor, oare? Vom scrie noi insine-acest imn tumultos din fabrici si laboratoare.
Duca-se Faust in feerii de rachete pe parchetul ceresc cu mefisto-asadar! Eu stiu, pentru mine, decat cuiul din ghete fantezia lui Goethe nu-i mai groaznic cosmar!
Eu, gura de aur, ce vestesc viata noua, celebrandu-va trupul, dand inimii stele - adevar va zic voua – un mugur de viata mai scump mi-e decat zamislirile mele.
Ascultati de profetul agitator, Zaratustra ce tuna din buzeele-obuze! Noi, chipuri-cearsafuri de sarman dormitor, cu buze-atarnand candelabre-meduze,
noi, ocnasii orasului – leprozie-nchisoare, unde lepra de aur si noroi ulcereaza, suntem mai puri ca azurul Venetiei care de mari e scaldat si de-a sorilor raza!
Doi bani nu conteaza la mine cuvintele, ca nu-s oameni ca noi, cu varsat de funingeni, in Ovidiu,-n Homer... eu stiu ca si soarele le-ar intuneca zacamintele sufletului nostru aurifer.
Nu-n rugi e nadejdea, ci-n muschi si in vine. De dania timpului nu mi-i! Oricare din noi in mana lui tine curelele de transmisiune-ale lumii!
Golgote de auditorii-am urcat la Petrograd, Moscova, Odesa si Kiev... la fel, multi – osandindu-ma – multi au strigat: - “Rastigniti-l, Rastigniti-l pre el!”
Dar mie voi, oameni, oricat m-a durut, dragi mi-ati ramas peste toate, asa cum, mut, cainele linge mana care-l bate.
Generatiei voastre de batjocura-i sunt, anecdota scabroasa, ce distreaza bipede, dar eu vad peste munti si prin vremi strabatand pe acela ce nimeni nu-l vede.
De-acolo unde priviri boante n-or trece, flamanzi, saltand capul peste ruini, purtand revolutia-coroana de spini, te-apropii, tu, an saisprezece.
Eu ii sunt precursorul hulit; ma aflati peste tot, la durere, la greu; pe fiece strop de lacrima, eu m-am rastignit. Nimic nu se poate ierta. Am ars ale inimii duioase consilii. Iar asta se cucereste, ei da! mai greu decat mii de Bastilii.
Si cand cu vestiri-razvratiri care ard, in intampinare iesi-veti mantuitorului vostru in larg, sufletul meu - panza-ntinsa-n catarg – sangerand mi-l voi smulge sa va fie stindard.
3.
De ce, leganati pe-un fundal de lumina voioasa cogeamite pumni? De unde-acest lucru? Perdele de groaza pe crestet mi-apasa un gand: balamucul.
Dar – ca in naufragiul unui cuirasat, cand oamenii-n spasmuri de moarte prin luminator se arunca buluc, prin singuru-i ochi, si-acela crapat, se strecoara Burliuk.
Cu pleoape de sange lacrimand a ramas, proptit pe calcaie se tine; si, ciudat de duios pentr-un om gras, zise: - “Bine!”
E bine cand galbena-ti bluza e vesela, rade si-acopera inima spre-a nu fi trecuta-n revista! E bine, cand stii ca te-asteapta un gade, sa strigi: - “Beti cacaua Van Houten!”
Secunda bengala, sonora si pura, cu nimic n-as schimba-o, nu-i nimic mai de soi... Dar a lui Severianin buhaita figura ca un paharel de lichior – cu picior – se-alungeste din fumul tigarii de foi.
Poet sa te chemi, de ce-ai cutezat, dumneata, pitpalac al muzei moderne? Astazi, cand noi avem de boxat atatea teste!
Framantat doar de un gand esti mata: de “gratia jocului”... Zau!? Te uita la mine cum ma distrez, eu – proxenetul de mahala, trisor sau mai rau!
Dintre voi, coflecitii de dragoste-n sec, plangaretii, prin secoli, la nesfarsit, eu plec – punandu-mi soarele ca pe-un monoclu la ochiul zgait.
In gateli fabuloase voi strabate pamantul, sa plac si sa ard, alt nimic, evident, dupa mine purtandu-l pe Napoleon, ca pe-un mops, in lantic.
Pamantul, in fata-mi, se va oferi ca o femeie-nsetata, culcata cu carnurile in agitatie; si toate lucrurile-nsufletite, deodata, din buzele lor vor tatai cu-admiratie.
Dar iata vantoase si nori pe cer ridicara-o furtuna barbara, de parca muncitori albi se-mprastie-n zori si cerului greva-i declara.
Salbatece tunete prin nori vin de-a dura din nari uriase rasufland pana pier, iar bolta se stramba, parca-i figura lui Bismarck, cancelarul de fier.
In poalele norilor incurcat, cineva intinse mainile spre cafenea, cu feminitate, cu zambetul bun – calda, gingasa femeia parea si totodata afet de tun.
Veti zice ca soarele vine cumva dragastos, de obraji cafeneaua s-o muste? Ba vine din nou Galliffet care vrea pe razvratiti sa-i impuste!
Hei, someri, moartea vrea sa v-agate! luati bomba, cutite sau piatra, iar daca vreunul e fara de brate cu fruntea lovind sa se bata!
Veniti, flamanzeilor, naduseli umilite, inacriti de-atatia purici si saracie! Veniti, ca zilele-n sange vopsite sarbatori sa ne fie!
Sa-si aminteasca lumea de rana ce i-or cresta-o cutite, topoare, lumea, grasana, din care Rotschild si-a facut tiitoare!
Pentru ca steaguri sa se zbata mai tare, la sarbatorile noastre curate ridicati, cat sunt stalpii de felinare, trupurile insangerate!
I-am rugat, i-am taiat, le-am spus vorbe de-ocara, am pandit cate unul sa-i var coltii in coaste. Pe cer – Marseilleza de para – tresare, se stinge-a amurgului oaste.
Te dezlantuie, tu, nebunie, nimic rau nu va fi! Vina si noaptea sa ne-mbuce oleaca, sa ne-nghita apoi acatarii... Vedeti ca nu-i cerul, e Iuda aici, cu pumnu-i de stele, arginti ai tradarii!
Noaptea a venit. Ca Mamai, la chef, instalandu-si sezutul peste oras. Ne vinde-ntunericul ei urias, ca denuntatorul Azef.
Zgribulit, prin carciumi m-afund, stropesc cu vin sufletul si fata de masa; dintr-un colt ma fixează cu ochiu-i rotund Maica-Domnului, privire adanc-dureroasa.
Sablon mazgalit, la ce-ai da lumina babei din carciuma cand s-a-mbatat? Golgoteanul in fata scuipat va fi pururi de vina Barabbas e cel preferat!
Poate ca eu, omul de jos, nu-s ceva nou, la un loc cu cei rai. Dar poate sunt cel mai frumos dintre toti fiii tai.
Pe mucezitii in bucurii, o moarte repede fa sa-i destrame, sa creasca cei ce sunt azi copii, s-ajunga tati, mame,
iar nou-nascutii ca magii sa aiba ani lungi, sa vrea sa cunoasca pamanturi si stele; ei, cei de-atunci, boteza-vor pe prunci cu titlurile poeziilor mele.
Eu, ce masinile Angliei cant, poate – aici pe pamant – in Evanghelia cea mai de rand, al treisprezecelea-apostol eu sunt.
Cand glasul imi bubuie obscen si ateu – poate ca tocmai odrasla ta in ore de zi si de noapte, mereu, Iisus poate-adulmeca in sufletul meu parfumul florilor de nu-ma-uita.
4.
Maria! Maria! Maria! Da-mi drumu-nauntru, Maria! Doar nu pot ramane pe străzi! Nu vrei? Ce astepti? – Vrei gropi in obraji sa se-adune, sa vin consumat si sfarsit cand, neputincios, fonfait, iti voi spune ca sunt “uimitor de cinstit”?
Maria, iubita, spinarea mi-arata de pe-acum garbovita.
Cu patru etaje de gusi, cu ochii dusi, spalaciti, bulbucati – asa am s-arat la ani patruzeci, de frecus, de dureri, si oamenii-or rade ca ochii-mi mai vad, ca dintii-mi mai cata ca pe-o chifla uscata, mangaierea de ieri.
Jeluindu-si trotuarele, cu baltoace marunte ploaia linge al strazii cadavru pavat, iar cu genele - da! – cu genele lor de turturi carunte, in lacrimi, burlanele - da! – ochii-n jos si-au lasat.
Lucesc de grasime, intinsi pe-ndelete, pe perna trasurii cochete, atleti dolofani plesnind pe de-a-ntregul; le curge, rau tulbure, osanza ca jegul – amestec de jimble, mixturi de cotlete.
Maria! La ei in ureche vreo soapta-ai lasat?... Cerseste o pasare cu cantecul ei, cu glasu-i sonor si flamand – iar eu sunt un om, om de rand, de ftizica noapte expectorat. Pe-un astfel de om, Maria, il vrei? Da-mi drumu-nauntru, Maria! Cu degete-n friguri voi strange de gat soneria!
Maria! Pe strazi vad islazuri barbare. Imbulzeala ma strange de gat, vanatai mi-a facut. Deschide! Ma doare! Uite, in ochi, palariile doamnelor mi-au infipt ace neinduratoare.
A deschis... O, copila! Ca-mi mai zac pe grumaz femeile toate, cu pantece umede, tu te sperii, te miri? Spun pe fata ca-n viata am dus in spinare mari iubiri nentinate – mici, murdare iubiri.
Nu-ti fie teama, eu singur iti spun – chipuri mii dragalase langa mine se baga - indragostitele de Maiakovski!... – dar astea-s o dinastie intreaga tronand pe inima unui nebun.
Vino, Maria! Lasa-te prada fiorului rar, da-mi gura si farmecu-i care-o rasfata: niciodata sa traiesc n-apucai pana-n mai, cam ajuns, cum trait-am in viata, al o sutalea-aprilie doar.
Maria! Sa stea Severianin s-acopere filele trisand la sonete extaz, dar eu sunt din carne, din oase si vlaga – eu trupul ti-l cer cum crestinii se roaga: “painea cea de toate zilele da-ne-o noua azi”.
Maria! Numele tau pronuntandu-l, ma tem ca poetul temator c-ar uita un cuvant care-n chin s-a nascut nopti de-a randul. Voi pazi, voi iubi trupul tau, asa cum soldatul - schilod, inutil, de pripas – isi pazeste piciorul ramas.
Vrei Maria? Nu vrei! A-ha! deci, iar nenteles, inima mea mi-o voi tari-o trist, paduret, ca un dulau lacrimogen care-si taraste laba-n cotet calcata de tren.
Sangele inimii-ntipareste in drum pe tunicile albe-ale colbului, vesele flori. Ca o Irodiada acum in jurul capului Botezatorului, soarele-n jurul pamantului va dansa de o mie de ori.
Cand, cu anii poveri, pentru mine va fi dansul mai greu, de sange-or sa fie potecile pline catre casa tatalui meu. Voi iesi-nnoroiat (din cate santuri am innoptat) si-alaturi de dansul asezandu-ma eu, cu-o plecaciune la ureche voi spune: „Asculta-ma, domnule dumnezeu!
Muindu-ti intruna privirea blajina in norii matale de gelatina, plictiseli nu te-ncearca defel? Ţi-as instala in pomul cunoasterii o bolta senina drept carusel!
Mai omniprezent sa fii tu, ti-as pune-n dulapuri vinuri alese ca si sfantul Petru-ar dansa ki-ka-pu pe mese.
Eve iarasi sa ai ti-as aduce in rai, chiar noaptea asta ti-as aduce – fireste daca voia ta porunceste – fetele de pe bulevarde si chei... Vrei?
Nu vrei, pletosule? Dai din cap ca-i de rau? Te-ncrunti din sprancene de zor? Asta cu aripi, din spatele tau, crezi tu ca stie ce-i aia amor? Am fost si eu inger, cu-aripi poleite, o zaharica de cofetarie; azi nu mai arunc la iepe-n copite vasul de Sevres, tortura mea vie.
Le-ai dat maini tuturor, esti divin, cap le-ai dat la mamuti si la sluti, dar de ce nu facusi ca far-atata chin sa saruti, sa saruti, sa saruti!?”
L-am crezut ditai atotputernic pe-un semidoct mic si stramb. Eu, uite, in locul oricarui sfetnic custura mi-o scot din caramb.
Strengari zburatori! Ghemuiti-va-n rai! Nici puful din voi sa ramaie! Sac de puf si tamaie, te tai Pana-n Alaska sa mirosi a tamaie!
Lasati-ma! Mint sau am poate dreptate, calm sa mai fiu nu mi-e usor. Iata – stelele decapitate, iata cerul, un abator. Cerule! Scoate palaria ta veche! Vin eu! ... Nu se aude nimic. Nici o silaba. Iar universul doarme pe-o laba cu capusele stelelor in imensa-i ureche.
1914-1915
(traducere: Cicerone Theodorescu)
(Norul cu pantaloni - Vladimir Maiakovski)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 15 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
ultima femeie pe care-am iubit-o purta ciorapi zdrentuiti cand a plecat si-a luat cainele eu am pastrat arborele de cafea cu frunze colorate in verde acum nu mai simt mare lucru poate doar arsita ca o maceta cum imi linge cu scarba mucoasele
intr-un colt pantoful rosu al tipei cu nume atat de greu de pronuntat scuipa inca sampanie de contrabanda jetul de apa rece ma impunge ca un stilet incizie perfecta a realitatii traiesc nimic nu s-a schimbat la dracu visele sunt doar vise nu exista nisipul nici plaja paradisul e doar o alta minciuna o parte din tine geme in somn langa o sticla de uzo pe jumatate bauta iata o lume in care imi voi pune piciorul
ce nesuferite sunt uneori femeile zambind fara noima intre cutele cearsafului duhnesc a fericire la superoferta acelasi Dumnezeu dar parca mai trist o alta zi in care ma vor suna prietenii sa o luam de la capat indragostiti de noi insine mai mult decat ieri
nu mai aud pe nimeni vomand ma intreb cum de au adormit cu totii sunt un animal ce asculta blues am o femeie care ma doreste si atat nu-mi stie numele dar va dansa pentru mine o noapte intreaga apoi ne-o vom trage pe-un pat suspendat amintindu-ne de vremurile bune ca de-o fericita coincidenta
(Cafea neagra cu migdale-Vladimir Negru)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 15 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Mina ta nu-i fara de temei fierbinte, sau rece, grea ca plumbul, sau usoara ; eu vorba i-o-nteleg, si ea nu minte, cum are obiceiul stapinul, bunaoara.
E ca o frunza mare, pala, ce s-a scuturat pe fruntea mea, sa steie racoroasa, si, cind pe umeri citeodata mi se lasa, eu stiu de esti sau nu esti suparat.
In parul meu ce albe-s degetele miinii tale, si-asa de visatoare, ca de femeie-mi par, dar ard si dor de brate pina la umar goale, de-mi zic ca au in virfuri si-n podul palmei jar.
Stiu orice linie sau vinisoara albastrie a miinii tale, orisicit de nensemnata, dupa cum si dinsa pe de rost ma stie si sa ma uite n-ar mai putea vrodata.
(Mana ta-Magda Isanos)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 15 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
construim albastrul apelor din fotografii ale unor vremuri in care aflasem deja ce inseamna pereche
vom fi sadit ceruri noi odata cu om, cu rod, cu mov
coliba de la apus incalece-mi lumina
mi te-am visat la fel de bland cum tremurai o cana si un gand
habar n-ai tu cat de bine ne-am facut cladind albastru apelor fotografii nepereche ceruri cu rod si cu mov si cu doi
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 15 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Am sa ma retrag din tine cu toate licaririle, fara sa imi arunc pe umeri intunericul. Nu vor urma caderi de stele nici urme de pasi, doar cand si cand tristeti ciulite in racoarea inserarilor.
Vei trece prin hatisuri in care se harjonesc rostiri – lup, adulmecand taceri ascunse in resemnarile tale. Nu vei gasi nicio urma din mine prin lanul verde al jocului de-a vanatoarea.
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 15 ani
sherys
Membru Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 95
V.Voiculescu "Sta sufletul fara iubire"
Stă sufletul fără iubire, ca o fântână părăsită, C-un pic de apă-n fund, sălcie, sub năruirea de pereţi … Stă-n marginea de drum fântâna netrebnică şi oropsită, Cşci nimeni n-o mai cercetează; găleata-i spânzură dogita Şi-n ghizdurile putrezite cresc brusturi şi-nfloresc bureţi.
Stă sufletul fără iubire, pustiu, ca mărul fără roade, Paraganit într-o livadă şi plin de lacome omizi, Ce-l năpădesc în primăvară şi toată frunza încet o roade Şi toată floarea, otrăvită, se scutură curând şi cade, Lăsându-i crengile uscate ca nişte sterpe palamizi.
Stă sufletul fără iubire cum stă o vatră ruinată, Ca un cuptor surpat de vremuri, fără de vad şi fără foc, La care nimeni nu duce aluatul proaspăt în covată Să-l rumenească pe-ndelete dogoarea jarului, uscată, Şi să-l prefacă-n dulce azimi, mirositoare, ce se coc.
…Tii minte basmul vechi? Pe-atuncea cine putea sa-l inteleaga? Avea unchiasul biet o fata, dar baba rea o izgoni… Si luindu-si lumea-n cap, copila pleca, plangand ca o pribeaga, Dar la raspantia de drumuri ea n-a mai stat ca sa-si aleaga, Ci drept, cu inima barbata, spre Sfanta Vineri o porni.
Dar abatandu-se din cale, slei fantana parasita Si curati cu ravna marul de-atatia ani paraginit, Lipi cuptorul spart cu huma, aprinse foc, dospi o pita Asa, de dragul harniciei, din gand curat, fara ispita, Dar i s-a tras de-aici norocul, caci Sfanta visul i-a-mplinit.
…Sta sufletul cum sta in basme fantana, marul si cuptorul. Sta-n drumul catre Sfanta Vineri un suflet pururi patimas… Trec fete mandre, cu podoabe, dar una nu-i pricepe dorul, De buna voie sa s-abata, sa-i primeneasca iar izvorul, Sa-l curete si sa-l aprinda, ca-n basme fata de unchias!
Modificat de sherys (acum 15 ani)
pus acum 15 ani
unic_k
Moderator Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 893
-da' nu mai planje
pus acum 15 ani
Aishiteru
Membru Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 56
pus acum 15 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Celei care pleaca
Tu crezi c-a fost iubire-adevarata… Eu cred c-a fost o scurta nebunie… Dar ce anume-a fost, Ce-am vrut sa fie Noi nu vom sti-o poate niciodata…
A fost un vis trait pe-un tarm de mare. Un cantec trist, adus din alte tari De niste pasari albe – calatoare Pe-albastrul razvratit al altor mari Un cantec trist, adus de marinarii Sositi din Boston, Si New York, Un cantec trist, ce-l canta-ades pescarii Cand pleaca-n larg si nu se mai intorc. Si-a fost refrenul unor triolete Cu care-alt’data un poet din Nord, Pe marginile albului fiord, Cersea iubirea blondelor cochete…
A fost un vis, Un vers, O melodie, Ce n-am cantat-o, poate, niciodata… …………………. Tu crezi c-a fost iubire-adevarata?… Eu cred c-a fost o scurta nebunie!
(Ion Minulescu)
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 14 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Modificat de lupul_singuratic (acum 14 ani)
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 14 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Nu e de ajuns sa iubesti!- Jacques Salome
Nu e de ajuns sa ii spun te iubesc daca nu pot primi toata aceasta dragoste in mine,
Nu e de ajuns sa vreau sa fiu iubit daca relatia mea nu este in acord cu darul iubirii primite.
Nu e de ajuns sa imi exprim dorintele, trebuie de asemenea sa accept sa nu le impun.
Nu e de ajuns ca ea sa-mi spuna dorintele ei, daca nu stiu sa le primesc sau sa le amplific. Nu e de ajuns sa o las sa creada ca vreau o relatie de cuplu cand eu imi doresc doar sa ne intalnim.
Nu e de ajuns sa raspund asteptarilor ei daca nu stiu sa le exprim pe ale mele.
Nu e de ajuns sa o las sa creada ca ma poate iubi, daca mie mi-e teama de iubire sau mi-e frica sa devin dependent.
Nu e de ajuns sa ma las iubit daca nu sunt sigur de propriile mele sentimente.
Nu e de ajuns sa fiu pasional daca nu disting nevoile ei de ale mele.
Nu e de ajuns sa ma arat cu ea daca nu o vad cand suntem impreuna.
Nu e de ajuns sa ii promit ziua de maine daca nu sunt capabil sa traiesc in prezent.
Nu e de ajuns sa ii spun: vreau sa traiesc cu tine daca nu sunt eliberat de angajamentele mai vechi.
Nu e de ajuns sa ii spun: poti conta pe mine daca eu sunt inca dependent.
Nu e de ajuns sa ii fiu fidel daca simt ca nu imi sunt fidel mie insumi.
Dar uneori e de ajuns sa-mi asum riscul de a spune toate acestea si mai multe pentru a incepe sa construim impreuna dincolo de intalnire, o relatie plina de viata.
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 14 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Să ne iubim pe ţărmul Mării Negre
Să ne iubim pe ţărmul Mării Negre Ca două fragede fierbinţi statui Să fim întîia clasica pereche A omenirii noi ce încă nu-i.
Să ne iubim cît ne întreabă valul Ce e cu noi, ce sîntem şi ce vrem Noi să-i răspundem cufundaţi cu malul Ceva-ntre rugăciune şi blestem.
Ca un barbar ce ţine o tanagră Aşa sîntem pe-acest nisip noi doi Şi stelele ce cad în Marea Neagră Ridică valul sîngelui din noi.
Să ne iubim hipnotizaţi de lună Cutreieraţi de-al vaselor tangaj Şi să ne viscolească împreună Ninsorile de sare pe obraji.
Să ne iubim, păgîna mea atee Iubito, marea seamănă cu noi Sîntem un Dumnezeu şi-o Dumnezee Chemaţi să-nceapă lumea de la doi.
Să ne iubim pe ţărmul Mării Negre Pe unde trec epavele călări Să curăţăm întreaga lume veche În fluxul şi refluxul noii mări.
Să ne iubim etern, noi, provizorii, Cum niciodată, valul nu va sta Eu spun că îngenunchi în faţa mării Să nu spun că-ngenunchï în faţa ta.
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 14 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Charles Baudelaire - Unei trecatoare
Asurzitoare, strada în jurul meu mugea. Înalta si subtire, durere maiestuoasa În voalurile-i negre de doliu, fastuoasa Si mîndra, o femeie trecu prin fata mea
Cu sprinten mers si zvelte picioare statuare. Eu ma-mbatam privind-o si beam ca pe-un venin, Din ochiul ei, cer vînat de uragane plin, Placerea ce ucide si vraja care doare.
Un fulger... apoi noaptea! - Faptura fara drum, Tu care cu-o privire m-ai renascut deodata, Abia în vesnicie te voi vedea de-acum?
În alte parti, departe! tîrziu! sau niciodata! Caci nu-mi cunosti cararea, nu stiu spre ce mergeai, O, tu zadarnic draga, o, tu care stiai!
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 14 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
azi mi-a lunecat curajul pe treptele cu gheata ale spitalului mi-am prins degetele in rotile dintate din camera liftului pe care nu le vedem niciodata dar le auzim uruind du-te vino de fier ruginit de amor m-am imbracat cu pantaloni si cu vesta kaki, cravata baltata imposibil amor brancardierii ma imbrancesc flegmatici mi-as face si eu o tomografie fa-mi tu o electroencefalograma sa vezi undele de amor parabolele, hiperbolele, alegoriile sa apara pe ecran imposibil amor....
azi m-am fatacit, rosesc joc baba-oarba singur hotii si vardistii pe culoarele albe ale spitalului si numar, si numar cu ochii la zid de amor am ajuns propriul meu pacient imi iau analize, imi fac injectii sedative imposibil amor am sa iau taxiul catre disperare si am sa platesc cu zilele care mi-au ramas am sa ma umflu ca un zepelin dispretuitor spulberandu-mi sentimentele in stratosfera am sa ma droghez in gara cu aurolacii cu punga la gura de amor am sa respir cu punga la gura imposibil amor si tu, cu un gest de marea nordului storci ostentativ pasta de dinti de la jumatate jocuri, jocuri ale primei adolescente in care cine greseste mai intai nu e iertat jocuri cu rulete rusesti
la tamplele noastre transpirate jocuri in care parul tau negru abia asteapta atingerea prinselor in roti dintate maini ale mele jocuri in care buzele tale, de nerabdare s-au lipit de oglinda liftului du-te vino de fier ruginit in care humphrey bogart sopteste „if you want to have an affair don’t waste it with another one“ jocuri cu mine nedetonate dintre care cea din urma e in inima mea la care nu vin decat niste fire rosii pe care nu le poti taia le poti taia jo imposibil amor
(B.O.P.- imposibil amor)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 13 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
aşa cum eu te sărut scrie-mi şi tu un poem eu merg cu tine la mare în parc la plimbare mă tăvălesc în discuţii de societate sweetheart aşa nu se poate scrie-mi şi tu un poem vara arde la fel şi pentru tine şi pentru mine asfaltul păstrează câte 4 urme nisipul memorează atingerea a două trupuri (cu-atâta durere dizolvată de valuri) acelaşi aer se lasă respirat cu frivolitate de amândoi opreşte-mi tendinţa la suicid din conturul buzelor tale de care mă tem alcătuieşte-mi, te rog, un poem
(B.O.P-de dragoste)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 13 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Un albatros ratacit intr-o toamna .. Venit dintr-o vara cu plaje, soare si nisip Alintat peste trup... O lacrima- strigat de clopot intr-o catedrala Fara altar – doar cu icoane zambind.. Un ceas cu cadran ingalbenit..in care Limbile amandoua zac incremenite De cel putin doua vieti viitoare.. Sfinti si aripi de inger.. Trepte din lemn suspendate Intre pamant si inima ! Ascendent. Si peste toate - Umbre pe cer alintate de podisul palmei Mele Preaalb. ........................... Tablou impodobind maiestuos Peretele sufletului meu neatins Decat de petalele crinilor striviti intre Privirile noastre si atingerea palmelor noastre- Simultan. Te-am cunoscut cand nu speram sa se fi intamplat. Te-am recunoscut inca de dinainte de-a te fi zarit. Erai eu de dinainte de-a ma fi metamorfozat in Tu care esti : Acelasi albatros ratacit intr-o toamna Care mi s-a daruit fara Tagada.
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 13 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Draga
Te-am privit, Draga, iubita mea... Erai un paun frumos, Zarzarii înfloriti se scuturau în jurul tau Si eu nu mai ma saturam privindu-te.
Apoi te-ai schimbat în apa fermecata, O vâltoare în care ma înecam si muream încet. Dragostea ta ciudata ca niste ramuri de salcie Ma tragea zabauca tot mai la fund.
M-au desteptat pasarile cerului. Eram întins în iarba ca un Gulliver. Muschiul padurii ma îmbratisase ca o sora, Caprioarele codrului pasteau în jurul meu...
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 13 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Fara frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusa,
Fara bratele tale, bratul oricui e pentru mine lat de spânzuratoare. Traiesc numai ca sa masor, în fiece clipa, neîndurarea mortii.
Fara ochii tai, ochii mei nu vad decît întuneric, Nimic nu mai are glas, stinsa e orice lumina. Ce grea e moartea într-un univers care el însusi moare.
Fara numele tau, numele meu numeste neantul, Vânat urca din adânc valul marii, urlându-si disperarea.
Fara frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusa.
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 13 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
O, mai cu seama seara te iubesc, cand lucrurile par nedeslusite, cand portile se-nchid c-un ritm firesc si iederea incepe sa palpite,
cand arborii-s mai taini si mai mari si cand se-adu fantanele mai bine, imbucura-ma ! Fie sa apari, chiar de vei trece-n ora fara mine.
Arata-mi-te iarasi respirand ca apele de luna imbiate. Un strop de mari in ochi mi s-a rasfrant, caci mari si lacrimi sunt, la fel, sarate.
Adu-ti aminte de un biet dactil, de un fragment fragil de poezie pe care ti l-am strecurat, subtil, pe un patrat lunatic de hartie.
E seara dulce ca un elixir si arborii par turnuri lungi de pace, iar cerul, ca hladima de emir, mai straluceste, vrand sa ne impace.
O, mai cu seama seara te iubesc, femeie, ce-ai ramas, in ani, departe. Citesc si ma citesti, si te citesc, si-mi stai ca semnul de matase-n carte.
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 13 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Corp de femeie
In primul rând, este simbolul... Eteric, diafanul... e dorința. Apoi e material, adică ființa; Doar ea, le poate combina... își face rolul.
E-n, gesturi, cu mișcări unduietoare, Cu șarmul de gheișă, sau de mim... Crează vrajă, stând într-un sublim; Visezi în noapte, doar atingere de boare.
Este-o privire fatalmente adâncă... Prin iris poți intra în făgaș de vis Doar de-ai noroc, sau dacă îți este scris; Poți colinda prin timp, de ieri sau... încă.
E părul lung, oricum mai lung, și moale, Ce oferă chip fragil, de bibelou... Te poți juca cu el, de îi ești erou; Să dormi pe el la infinit, să nu te scoale.
E gura, buze lungi, ca de petale- Te uiți înfermecat- le-ai vrea lipite... Te zbați între real, și-între ispite Să le atingi, să simți miere de floare.
Sprâncene-s arce de subânțeles Ce-și schimbă forma, spre mister, uimire, Iar gene lungi acoperă sclipire; Sunt ude-n lacrimi, sau se închid cu interes.
Ovalul feței-i luna în pătrar. Tenu-i sclipește, îngrijit, nu ca la tine; Cu el te încântă și cu el te ține. Ea-i pururi nouă zi... a ta, de calendar.
Bărbia-i fină, și i-o urmărești Cum mișcă de cuvinte de nectar... Îți vine s-o săruți, de-o ai în dar; Ai sta în genunchi, mereu ca s-o cerșești.
Urechea fină-i, cu podoabă veche Din mezozoic, când de-abia eram. Auzu-i prin cercel cu filigram, Și ocazia îți dă să-i faci... pereche.
Năsucu-i fin, percepe nevăzutul- Parfum din aștri și pământ d’esențe- Tot el discerne vrute existențe; E și simț practic, știe neștiutul.
Suavul gât prelung, mereu subțire, E loc de nu-ți permite s-o rănești; De aici îi vin silabe îngerești, Și-i loc, să-i lași amprente de iubire.
Pe umeri mici, tu cap ai vrea să pui, Dar sunt firavi, înguști, nu-i loc de vis; -Îi atingi... doar de-i oferi ce i-ai promis, -Îi adori, îi strângi, când vrei să mai rămâi.
De bustu-n ”V” de literă , te încânți; Pare ireal, aproape-n instabilitate Sfârșind în mijlocul de pietate, Și-n el simți suflet... inimă, ce-o cânți.
Pe sânii fermecați pentru creații, Din sfârc de roze cu pistil să bei; Nu vrei să știi- crescutule din ei- Că-i locul unde ochii îți pierzi în incantații. La pântec ai ajuns, loc de minuni; E un rond de vis, de adâncuri mișcătoare, E locul preferat de ascultare, A celui ce-și câștigă dreptul printre lumi.
Ce coapse, cu volupt, în brațe ai ține, Cu ovalele-i de liră, fără coardă... Buze fierbinți pui pielii, făr’ s-o ardă; Umplând-o de sărut... pierzându-te pe tine.
Cobori spre gambe suple, ca de zbor, Genunchi și glezne fine de Afrodită; Toate-s etern mister, prefigurând ispită... N-ai fin cuvânt, pentru prozaicul picior.
Contemplul maxim, e locul de plăcere... De te dorești în trup să-i fi un ”plug” Extazu-i ireal, e vis, deliric drog, În care-ai vrea, să ”mori”, și-i loc de înviere.
Ea e himera, cea dorită de milenii... Esență a vieții, ea, o poartă, o dă, o naște. Noi toți suntem ai ei, este eternul Paște; Renaște, simț și fizic, este sursa... de vedenii !!
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 13 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Om de Zapada
Mă visez Om de Zăpadă, ignorat de trecători, Ridicat la colţ de stradă şi păzit de-un stol de ciori, Supărat pe primăvară, pe ghiocei, pe dezgheţ, Dornic de noapte polară, de-ntuneric şi îngheţ… Draga mea amară-dulce, nu-i şedinţă de partid, Nu îmi iau angajamente ca să nu îţi par perfid, Dar declar cu gheaţă-n suflet că scot aburi pentru tine Şi la ora asta, treaz, numai frigul mă mai ţine.
Îţi ofer în dar zăpadă şi un pinguin regal, Este cald în cartiere, ninge-n mine infernal… Am să scriu o telegramă şi-o trimit prin curier: „Bate vântul. Stop. E noapte. Stop. În trupul meu e ger”. Am deja nămeţi în trup, eu sunt Omul de Zăpadă, Asta nu este prostie, n-o percepe ca bravadă, Vin copii trăgând de sănii ca să vadă o minune, Omul Viu, Om de Zăpadă, plânge şi le spune glume… Unii mai descurcăreţi vând chiar ţurţuri smulşi din mine, E-o afacere, probabil, observ că le merge bine, Eu am să plătesc amenzi pentru actul de prezenţă,
„Cum să fiţi Om de Zăpadă dacă nu aveţi licenţă?!” Am fost preluat de Fisc, am dat lămuriri totale Fiindcă n-am plătit impozit pentru lacrimile tale, M-au lăsat să-aştept la coadă chiar lângă calorifere, Eu visam râuri de gheaţă şi păduri de conifere, M-a-ntrebat un domn inspector dacă am asigurare, Dacă am depus în conturi cotizaţii necesare, Dacă-am înşelat sistemul, ce scrie în cazier, Şi care ar fi motivul pentru care stau în ger…
„Dumneata, Om de Zăpadă, eşti financiar suspect, Eşti pasibil de pedeapsă, ţi-o declar în mod direct, Tu faci notă discordantă în societatea dură Fiindcă vrei munţi de zăpadă când poporul vrea căldură! Îţi vom pune sub sechestru toată gheaţa deţinută Şi să nu mai vii la noi cu asemenea ţinută, Pune un palton pe tine, cumpără-ţi şi tu cravată, Ne-a informat şi ministrul că zăpada-i demodată!”
Eu îmi umplu iar paharul, Omul de Zăpadă Beat, Te anunţ că toţi copiii pe la case au plecat, Întrebându-şi, doar, părinţii, spre marea uimire-a mea: „Tati, mami, nu se poate, Omul de Zăpadă bea?!” Bea şi Omul de Zăpadă, bea şi se topeşte-ncet, Ascultând în miez de noapte numai rock, nu menuet, Epica, After Forever, poate chiar şi Kamelot, E atâta iarnă-n mine încât doar să ning mai pot… Fulguiesc gândind la noi, emigrant aş deveni, Şi te-aş duce printre gheţuri chiar şi o singură zi, Să-ţi fiu sanie şi haină, să-ţi fiu pârtie aş vrea, Iarna ta pentru vecie, tu, mereu, zăpada mea
Posturi fără-audienţă instalează reflectoare Nimeni nu îmi cere voie şi căldura lor mă doare, E un show nocturn pe stradă, artificii şi petarde, Întind mâna către tine, depărtarea doare, arde… Se transmite live topirea Omului Beat de Zăpadă, Poate că şi eschimoşii se vor bate să mă vadă, Pentru emisiune, urşii vor ieşi din hibernare Şi vor consuma popcorn lângă vulpile polare, Două foci şi patru morse îmi vor face galerie, Poate ajung şi eu vedetă şi nu mai plătesc chirie Pentru locul meu din stradă, pentru colţul de trotuar, Pentru cratiţa din creştet şi un morcov necesar… Pinguini vor face semne, invitându-mă la pol, Monştrii sacri ai regiei îmi vor oferi un rol, S-ar putea să ţin o vreme chiar şi capul de afiş, S-ar putea să urlu versuri, sus, pe un acoperiş. Am să înfiinţez o firmă şi omăt am să import, Însă până-atunci dezgheţul nu mai pot să îl suport.
Au venit alegătorii să voteze candidatul Nopţilor profund polare, nopţilor cu-ngheţ deplin, Adversarii vin cu torţe şi scandează „Vinovatul! El e Omul de Zăpadă, hai să-l dezgheţăm puţin!” Mă topesc la colţ de stradă printre oameni furioşi, Tu visezi că eşti departe, poate în Munţii Stâncoşi, Au trimis şi ambulanţe, dar cum să mă mai îngheţe? Mie-mi trebuie un aisberg ca să-ajung la bătrâneţe… Mie-mi trebuie, iubito, o calotă glaciară Vindecată de topire, care să nu mai dispară, N-am măcar un cub de gheaţă, Plâng copiii. În zadar… Fostul Om beat al Zapezii zace balta pe trotuar...
Modificat de lupul_singuratic (acum 13 ani)
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 13 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Definitia unui strigat
Ti-as spune ceva, despre noi, despre zapada de-afara, despre dragostea mea. Ti-as spune ceva, orice, numai sa nu creasca iarba tacerii intre noi. Ti-as spune ceva, ce-ai stiut,sau ce stiu, dar a-nceput sa creasca iarba tacerii intre noi si s-au ratacit sunetele din cuvantul tarziu.
Modificat de lupul_singuratic (acum 13 ani)
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 13 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Această dragoste, aceasta lumina care nu ma cruta care ma obliga sa-mi aduc totul aminte şi cerul asa cum il stiu, stralucind dupa ploaie, cerul ca un obraz de copil. Dar nimeni nu mai vrea sa auda de consolari. Am fost poate naivi cand ne-am suit pe corabii, am crezut tot ce ni s-a spus, marea fierbea ca sangele nostru si cand taceau valurile nu se auzeau decat vorbele noastre trufase atat eram de convinsi ca intelepciunea e un cuvant gaunos. Apoi corabia noastra a mers prin nopti in care lumina era un fel de amintire ciudata si printre pasari albe care zburau intre noi şi greselile noastre si nu ne mai separa de zei decat moartea. De ce trebuia sa fiu vinovat cand eu n-am vrut decat sa raman credincios? Uneori vantul ma face să cred ca totul a durat doar o clipa, cand eram stanjeniti amandoi si nu mai stiam ce sa spunem, dar nimeni nu mai vrea sa auda de consolari, iar pasarile albe care zburau pe mare intre umbrele noastre si zei imi amintesc ca acesta sunt si nu altul, acestia suntem si nu altii noi care-am fost impreuna si singuri la Troia. Am lasat in urma atatea mari si greseli incat ma intreb, de ce trebuiau toate acestea? De ce ne trebuiau remuscari pentru a invata sa iubim? De ce trebuiau toate acestea, de ce? Da, trebuiau. Trebuiau, poate. Trebuia poate sa fim mai intai vinovati pentru a invata sa iubim. Trebuia sa gresim pentru a cunoaste sfarsitul greselii si poate numai cei ce-au fost la Troia au dreptul sa spuna ca stiu totul despre iubire si tarm. Nimeni nu va cunoaste vreodata mai bine ca noi ce inseamnă iubirea, pentru ca nimeni n-a pierdut-o si n-a visat-o ca noi. Pentru ca nimeni n-a trebuit sa taca mai dureros decat noi cu speranta ca-ntr-o zi vom striga: iata tarmul! Pentru ca nimeni n-a privit ca noi steaua prafoasa a singuratatii luminandu-ne mainile in vreme ce ne-acopeream ochii ca sa ne-aducem aminte mai bine. si iarasi cerul asa cum il stiu, stralucind dupa ploaie, si ma intreb, poate, pentru ultima oara. De ce trebuiau toate acestea, pe care nu le mai pot rascumpara decat iubind si mai mult tărmul pe care stau şi visez ca voi ajunge într-o zi? si mai ales de ce suntem noi vinovati că toate acestea au fost? Cand eu n-am vrut decat sa raman credincios. Cand noi n-am vrut decat sa fim asemenea pasarilor carora nu le pasa nici de zei, nici de timp.
Dar eu stiu ca moartea exista si exista si tarmul, exista in zori plaja goala si exista urmele care ne fac vinovati, exista corabiile care ne-au dus la Troia si exista iubirile pentru care n-am avut vreme destula, exista amintirile si exista pescarusii tipand, exista nisipul de care ma lipeam gol la amiaza si exista locul gol de langa mine, exista toate, numai tineretea s-a dus in acest prea lung asediu al Troiei, in acesta eroare spre care ne-am dus linistiti. O, gustul ucigas al plecarii.
Am cutreierat ani in sir marile si cand ne-am intors ne-am dat seama De fapt, nu ne indepartasem deloc. Eram tot acolo şi iubeam aceleasi lucruri numai ca eram mai batrani şi ne venea greu sa suradem. Ne-am pierdut la Troia obiceiul de a surade usor. si iubim altfel, mai trist. in rest, suntem aceiasi si iubim aceleasi lucruri, iubim…" Cei care am fost la troia...
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 13 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Mă culcasem lângă glasul tău. Era tare bine acolo şi sânii tăi calzi îmi păstrau tâmplele.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai. Poate ceva despre crengile şi apele care ţi-au cutreierat nopţile. Sau poate copilăria ta care a murit undeva, sub cuvinte. Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Mă jucam cu palmile în zulufii tăi. Erau tare îndărătnici şi tu nu mă mai băgai de seamă.
Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai. Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor. Ori poate de drag şi de blândeţe. Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Mă culcasem lângă glasul tău şi te iubeam.
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 13 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
(Sufletului ce trimite lumina ) Sute, mii de vieti, intr-o singura viata, a ta ! Totul ai incercat, atat binele cat si raul ... dar nimic nu ti-a satisfacut setea de iubire , pentru a gasi " sublimul suflet " ceea ce inca mai cauti frenetic si stii in sinea ta ca exista cu adevarat ...
De-ai stii cat de usor este, suflet singur, sa cauti in adancul sufletului tau adevarul pe care il ascunzi din teama de a nu mai fi ranit, frica de a simti durerea pe care o strapunge inima, teama de a fi liber de a fi " eu "
Creeaza-ti cetatea, cu toata dragostea din propria ta inima , abandoneaza fragilitatea care face acea armura impenetrabila , gasindu-ti scuze ce nu exista ... traieste intens fiecare moment, fiecare secunda , fiecare prezent, pentru ca, doar asa vei gasi acea usa intredeschisa ce face umbra luminii care este in tine ... Doar asa vei putea zbura in libertate si daca inca teama vei avea mana mea va fi mereu intinsa spre a te ajuta ...
Iata... din linistea si intunericul cel mai profund , acea raza de lumina ... ce se zareste in imensitatea orizontului... atingand sufletul, vindecand cicatricile ... Undeva, intre mare si cer , acea raza de lumina, iar eu, ca o nava ma apropii de acel paradis ce-mi da siguranta... imi da curajul sa accept schimbarea... ca neancetat lumina aceea ratacitoare ce se pierde in apus, va reveni in fiecare dimineata... Ceea ce ramane este in sentimente, in emotii, in zambetul din ochi , in lacrima ce atinge sufletul ...
Gandul ca iubirea mea iti poate aduce zambetul pe chip, ma face sa ating fericirea, multumindu-ti pentru fiecare zambet ce mi-l faci cadou atunci cand inimile noastre vorbesc !
(EuAlandala- Cand inimile noastre vorbesc)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 13 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Uneori esti aici … Alteori imi e dor … Uneori te caut printre amintiri, Alteori vad urma ta, in patul gol, diminteata, Uneori ai multumesc lui Dumnezeu ca existi, Alteori ma doare fizic amintirea ta, Uneori simt in palme umbra corpului tau, Alteori imi vine sa imi strig singuratatea pe strazi cand esti departe, Uneori oscilez … … intre bucurie si tristete … intre alb si negru … intre tine si mine Alteori sunt sigur … … de dragostea noastra … de tine … de mine Uneori, mi-as dori sa zambesti fericita pentru … … sarutul meu, dimineatza, cand te trezesti, … un sarut furat cand iti e rusine ca te vede toata lumea, … mana ta fierbinte, cand alergam prin ploaie … un rasarit de soare pe o plaja pustie, Cateodata ma gandesc ca nu merit … sa imi fie dor de tine ! Uneori … Alteori … … te iubesc !
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
pus acum 13 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Cum aş putea să-ţi alung tristeţea Din ochii care altă dată Îmi tăia lumina în două Şi-i dăruia inimii partea sa de fericire Cum aş putea să crestez în privirea ta Acel altoi de soi ce-mi va dărui Numai fructe de iubire Cum altădată eram flămând şi ţi-aş fi furat Cireşele din priviri Si merele din obraji... Cum ar putea un muritor ca mine Să cheme toate păsările acestei lumi Toate florile îmbobocite şi să-nflorească lângă tine într-o zi să simţi încătuşată la tine în suflet, pentru prima oară, PRIMĂVARA...
Dacă ţi-aş spune cât te iubesc... ............................................... E singurul lucru pe care-l pot face pentru tine !
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 13 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Catuse-mi sunt vorbele tale, In catacomba inimii, in zale Raman un sclav incatusat. De toti...chiar si de tine uitat.
Calugar sihastru, raman fara tine, Exilat in lumea lui - o mica chilie. Uitat acum de al sau Dumnezeu, Fara sperante, cu sufletul greu.
Far parasit pe malul unei mari, Se darama usor in ale tale uitari. Un suflet ce lumina, e stins fara tine. Drumul spre casa l-a ratacit...e numai ruine.
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 13 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Bausem prea mult în noaptea - aceea... Era ora când totul ti se pare posibil, chiar si invierea din morti, chiar si schimbarea amintirilor palite. In mine se deschideau si se-nchideau intr-una porti, scartiind intre renuntari si ispite. Era ora când totul ti se pare simplu si posibil, când crezi ca un singur cuvant spulbera toate argumentele si nehotararile celorlalti, si totul iti apare clar si categoric, ca intr-o opera desavarsita de arta. Ce opera de arta poate fi mai desavarsita decât dragostea? Ce om n-a incercat sa faca din ea opera vietii lui? Am spus si eu vorbe mari despre dragoste, m-am simtit si eu pur, vorbind despre dragoste, am suferit uneori nebarbateste - crezand, instinctiv, ca lipsa de demnitate este ultimul atu în acest joc necrutator.- Exista destule grilajuri de care mi-am rezemat fruntea infierbantata, incercand sa-mi dau seama daca iubesc cu adevarat sau sunt numai ridicol Exista pe undeva si un cavou, unde am intrat - în respectul legilor tenebroase ale romantismului, jurandu-mi iubirea în cadrul necesar al vesniciei. Exista prin cartile mele si ale altora, o puzderie de flori presate, versuri mazgalite în tren, scrisori cu vorbe calcate în picioare, fotografii la minut, bilete de cinema si note de plata de prin crasme periferice, pastrate ca un fel de invitatie la nunta, tot arsenalul pueril adunat intr-un sfert de veac de maturitate, minciuni si sperante. Am fost totdeauna desuet si prapastios, continuam sa-mi caut Marea Iubire chiar când îi simteam sarutarea, tacerea îmi parea o catastrofa, si-mi ucideam iubirea, cautand-o strofa cu strofa. Bausem prea mult în noaptea aceea si rastimpul ultimei luni îmi aparea lung ca moartea. O luna - fara vinul catifelat al mainilor ei. O luna - fara boltile innoptate ale ochilor ei, O luna - acoperiti de tarana despartirii. O luna - de când nu mai stiam nici noi de ce ne despartisem. Poate în mine nu era decât disperata indoiala de a nu fi ingropat un trup inca viu. Dar nu: stiam ca totul mi-e în putinta, si numai sunetul glasului meu va destrama distanta dintre moarte si viata. daca ar fi cunoscut telefonul, romantismul n-ar mai fi cunoscut poezia indepartarii. Dar eu il aveam, alaturi, semn negru al magiei, intr-o lume stapanita de cifre, trebuia sa pronunt doar unul din nenumaratele numere, aliniate mut în cartea de telefon, ca niste morminte inchizand tot atatea destine. Un numar indiferent, dar miraculos, prin mijlocirea caruia distantele piereau, si eu auzisem - o, de cate ori!- glasul abisului în care ma arucasem. Poemul s-a inchinat de mult în fata prozei, dar bausem prea mult în noaptea - aceea pentru a mai distila nuantele poeziei. E ora când totul ti se pare posibil si am rostit numarul magic. Si un glas, nu al abisului meu, ci al destinului, mi-a raspuns, usor plictisit: - S-a mutat de aici, imediat dupa casatorie... Noaptea isi sugrumase propia magie. Ce opera de arta poate fi mai desavarsita decât dragostea? Ce om n-a incercat sa faca din ea opera vietii lui? Pe firul telefonului se auzea doar un tiuit venit din marile singuratati si energiile mele supranaturale cu care crezusem ca pot invia si mortii s-au întors asupra-mi, intr-o ploaie intunecata. S-a mutat...Deci si iubirile se muta! Trec de pe o strada pe alta, dintr-un oras în altul, sau, si mai simplu, dintr-un pat în altul. Iubirea mea nu era moarta, doar se mutase. Si de ce nu? Si fluviile isi muta albia, si pamantul isi mai schimba orbita, chiar metagalaxia isi muta hotarele. Sa se mute, deci, si iubirile, o data, sau de mai multe ori pe an, carand în camioane sau simple valize boarfele trecutelor nopti de dragoste! Sa se marite cu fastul cuvenit, stergand cu lamaita urma vechilor saruturi. Asa cum se nasc si mor, trebuie sa urmeze si ele ciclurile vietii, sa sufere, sa slabeasca, sa prinda grasime, sa inseteze, sa sangereze, sa se bucure de-o haina noua, - ca toti oamenii. Eu o credeam ingropata de vie si, la ora când totul ti se pare posibil, voiam sa o readuc în lume, în lumea concreta a telefoanelor, autobuzelor, restaurantelor, voiam sa inving moartea - si puteam s-o inving! - moarte ce-mi zvacnea, vie, sub tample. Dar iubirea nu murise. Se mutase la alta adresa Si, fata de acest simulacru de moarte, magia mea era neputiincioasa. Nu murise. Isi schimbase numele, al ei si al strazii, si, fata de aceasta parodie de moarte, nici macar faptul ca bausem prea mult în noaptea - aceea nu mai avea vreo putere. Doar, pe firul telefonului, un tiuit venit dim marile singuratati si un gust putred pe buze. Eram, ca intotdeauna, desuet si prapastios, lipsit de sensul elementar al lucrururilor, sau poate prea cufundat în sensul elementar al lucrurilor. Era ora când totul ti se pare posibil, chiar si un infinit limitat, chiar si o iubire trecatoare. In mine se deschideau si se-nchideau intr-una porti, scartiind intre renuntari si ispite.
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 13 ani
sherys
Membru Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 95
Mai ştii cum te strigam pe-atunci icoană cu picioare lungi veneai pe râu sau râu erai curgeai în mine până-n rai cu limba preschimbată-n bici vânam pe coapse iepuri mici coseam prin pulpe fân mieriu erai mireasmă, eram viu Dar of of of desiş de ochi acum de mine teag trei popi carnea-mi miroase de pe-acum a scândurică de salcâm pe când mânzeşte muşti din cai mie ţărâna-mi spune hai, mie ulcica-mi zice blid, iubire-măr rostogolit...
Mircea Dinescu-Mai stii
pus acum 13 ani
sherys
Membru Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 95
Sunt tanar, Doamna, vinul ma stie pe de rost si ochiul sclav imi cara fecioarele prin sange, cum as putea intoarce copilul care-am fost cand carne-mi infloreste si doar uitarea plange.
Sunt tanar, Doamna, lucruri am asezat destul ca sa pricep caderea din somn spre echilibru, dar bulgari de lumina dac-as manca, satul nu m-as incape inca in pielea mea de tigru.
Sunt tanar, Doamna, tanar cu spatele frumos si vreau drept hrana lapte din sfarcuri de cometa, sa-mi creasca ceru-n suflet si stele in os si sa dezmint zapada pierdut in piureta.
Sunt tanar, Doamna, inca aripile ma tin chiar de ating pamantul pe aproape cu genunchii, aceasta putrezire ma-mbata ca un vin caci simt curgand printr-insa bunicile si unchii.
Sunt tanar, Doamna, tanar, de-aceea nu te cred, oricat mi-ai spune, timpul nu-si ascute gheara desi arcasi cetii spre mine isi reped sagetile vestirii, sunt tanar. Buna seara!
Mircea Dinescu- Sunt tanar , doamna...
pus acum 13 ani
lupul_singuratic
Moderator Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 507
Cum mă iubeşti ? ca ploaia mi-a răspuns printre chicoteli şi m-a răvăşit aşa cum numai ea mai ştie a o face : era asupritoare ca ploaia ecuatorială când sărutările curg umplându-te până la refuz, până la durere, până la sufocare lăsându-ţi limba umedă şi grea de atâta şiroire apoi ca din senin s-a îmbufnat şfichiuindu-mi pielea ca o grindină rătăcită printre ascunzişurile trupului, smulgând gemete şi false regrete şi ca să mă împace cumva, m-a învaluit ca o bură de toamnă când simţi că-ţi cad frunzele, şi cuvintele cu tăceri cu tot şi ajungi să te rogi să ningă toată ploaia ca să te răsufli. cum mă iubeşti ? ca marea am răspuns răscolindu-i nisipul şi ghemuirea dintre braţele ce-i legănau temerile îmi aruncam valurile până la rădăcinile sânilor încercând să-i cuprind cu răsuflare cu tot şi îi simţeam zbaterea şi dorinţa. cedându-mi poteci ascunse cu grote şi taine şi o simţeam cum alunecă între maluri de vis şi degetele frământau ţărmuri pustiite sfărâmând parâma săruturilor şi zbaterea pleoapelor şi mă retrăgeam lăsând-o insulă sub rasuflarea grea si mă iubeşte ca primăvara înverzindu-ma din cap şi până în picioare şi o iubesc ca cerul acoperind-o cu pătura norilor şi pătrunzând-o cu viclenia aerului şi mă iubeşte ca o apă adâncă, unduită şi o iubesc aşa cum numai copacul iubeşte pământul strângându-l între rădăcini şi ne iubim, haotic şi sălbatic aşa cum numai natura mai ştie şi mai poate să spargă asfaltul, răvăşindu-şi verdele printre fire.
_______________________________________ Traieste-ti viata ca si cum fiecare fapta a ta ar deveni lege universala. – Immanuel Kant
pus acum 13 ani
dr.white
Radio Whiteheaven Original Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 4274
Sunt toti copacii incarcati de frunza, munitia de toamna e intreaga, si-n prabusirea prea adanc ascunsa o mana trista s-a decis sa traga.
Un singur gest mai trebuie in clipa abia legata de un fir subtire, si pasarile lumii cu aripa mai tin acest frunzar in naruire.
E-o toamna ca o ultima instanta si ca un anotimp dupa-o betie, si mana trista s-a atins de clanta dar s-a retras: tragaci putea sa fie.
Si ce e cel mai trist din toate-acestea e ca apel nu poate sa existe, c-asa de natural s-a stins povestea, incat pamantu-i plin de frunze triste.
Si fiecare frunza e o mana, care-a uitat de tutelarul umar, si ce va fi din toate sa ramana decat senzatia de scrum si numar.
Atata tine micul drept la vara, atata tine restul peste toamna, si fiecare frunza ce coboara ne-acuza, ne arata, ne condamna.
Cocori si gaste, randunici si rate, se duc de-aici, sa nu cumva sa vada cum noi cu toate frunzele in brate ne pregatim de cea dintai zapada.
In arbori plini de scrum e frunza-ntreaga ca-n niste tevi de arma fara tinta, si mana trista n-are chef sa traga si gura trista n-are chef sa minta.
In ochi batrani, cu lacrima etansa, acestea toate vin de peste fire, cum vine toamna, cea dintai revansa a verii cand credeam in nemurire.
(Adrian Paunescu-Toamna ca o revansa)
_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
frumos...
iagnostic_terapeutica)
