|
unleashed
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 667
|
|
Nu stiu daca drumul spre rai trece neaparat prin infern, dar trece sigur prin curtea diavolului...cu care daca joci dupa regulile lui, pierzi...cu siguranta insa celor ce le e frica de demoni, vor fi mancati de ei, fie si partial...
e sigur ca nu toti apreciaza bucuriile la fel si nu toti pretuim la fel lumina...ar fi pervers sa cer unui om sa intalneasca intai intunericul ca sa pretind veridicul in descoperirea luminii...in acelasi timp insa un om lucid inca nefericit, va sesiza intunericul din el...si-si va exploata minusul de lumina ca avantaj...in sport se cheama mentalitate de invingator, cel care niciodata nu se simte dominat de avantajul adversarului, ci privilegiat de oportunitatea acordata de a vedea ce n-a facut bine, ce a facut bine si ce trebuie facut si mai bine...in viata reala asta se cheama inteligenta (inclusiv emotionala), iar la scara larga se cheama economie de piata...
la scara larga, popoarele care ating plafonul constant al multumirii vor pieri...in legea supravietuirii nemultumitii vor lupta pentru ca au pentru ce....si e important sa fii nemultumit, pentru ca altfel progresul stagneaza...e unul din motivele din cauza caruia cred in romania si in general in popoarele latine, e unul dintre motivele care ma determina sa spun ca e posibil ca viitoarea mare putere a lumii va fi brazilia (amestecul de rase cu selectia cea mai buna a adn-ului, ambitie, curaj, resurse si dimensiuni)...
cum omul e un animal care nu exceleaza prin forta, selectia naturala se va face pe baza calitatii cea mai de pret: inteligenta...prin urmare lupta pentru supravietuire, pentru fericire, va selecta specimenele cele mai inzestrate psihic...
este fericirea o forma de supravietuire sau este chiar supravietuirea? poate exista supravietuire fara fericire? va propun tema asta, daca aveti rabdare sa treceti prin aceasta imensa postare...
cand stai in intuneric putin mai mult timp, singura metoda de a trece bine peste e sa razi...calitate cruciala hazul de necaz, eu as spune decisiva in lupta pentru supravietuire si fericire...e esential sa te simti, asemenea invingatorilor din sport, stapan pe situatie, sigur nu pe victorie, ci pe jocul superior in fata demonilor....e o stiinta care cica-i zice psihologie si care multi o practica intr-un mod oribil, care te obliga sa stai fata in fata cu cele mai crunte temeri si dezamagiri...cu demonii nu negoiezi de la egal la egal in speranta ca vei castiga, negociezi pregatit sa castigi...
dar daca pierzi? de fapt, cine castiga mereu pana sa ajunga sus? omul periculos pentru intuneric, pentru cei ce planteaza rautate, e cel care rade cand pierde...si-apoi se enerveaza si lupta mai acid...
diavolul e un baiat adorabil! frumos si destept care face perfect jocul luminii, daca vrei lumina...daca nu, la fel de adorabil si frumos te face atat de rau incat pana si el te dispretuieste si te va chinui de placere, pentru ca asta ai cerut...iadul nu e locul unde platesti pentru greselile facute, iadul adevarat e locul unde platesti pentru prostie....si e vesnic pentru ca insistand in prostie, ramai vesnic prost....si nefericit...
cine nu-si decopera viciile, slabiciunile, minusurile, nu va avea parte de fericire...cine nu-si va infrunta frica nu va trece peste intuneric! si nu poti face asta decat prin intuneric...
intalnim deseori oameni care invoca, adora, cheama, tremura, zvacnesc dupa dragoste...o intalnesc si o pierd cu o usurinta uluitoare, mereu nemultumiti de soarta lor...doua variante: oricui i se poate intampla si sa cazi in picioare e calitatea celor ce au rautate in sange, dar se intampla de multe ori celor ce nu au avut rabdarea sa-si doreasca ceva dincolo de viziunea lor ca pot avea...cu alte cuvinte, prea mici pretentii, prea putina rabdare cu viata...
"dar ce faci daca cu toata increderea ca o sa fie bine se destrama totul?"...ce faci? pai esti pregatit sa te sinucizi sau esti pregatit sa fii cel mai bun..."dar daca eroarea e cea mai mare si ai pierdut cea mai mare sansa a vietii si nicio alta nu va fi macar la fel de buna?"...faci din suferinta o arma de distrugere sau de autodistrugere...totul e emotie si gandire...fericirea nu se poate fara cele doua, neaparat si obligatoriu
nu poti forta fericirea fara sa fortezi extremele...sa te opresti la timp inseamna increderea ca extremele pot fi impinse mai departe...pentru multi fericirea e o stare pe care pur si simplu ajungi sa o traiesti sau nu...pentru putini fericirea e in sine calatoria care construieste, descopera, consolideaza, intareste si amplifica dragostea! fericirea nu e un scop, nu e o tinta, fericirea e drumul!
istoria s-a scris si se va scrie in urma pasiunilor...nimeni nu va inregistra in memoria colectiva exercitiul, ci doar rezultatul...nimeni nu va descrie istoria oamenilor fericiti, ci pasiunea oamenilor neimpliniti...o atitudine sanatoasa, dar prea exclusiva pentru o sanatate gandita pe preventie si nu pe vindecare...
va propun un joc: sunteti morti...sunteti in iad...vine diavolul si va spune "aveti in fata 6 usi...2 spre fericire, 4 dezamagire (pentru mai mult dinamism sa le numim A B C D E si F)...si doua incercari de a iesi...daca ratati prima incercare sunteti obligati sa jucati un joc cu mine (orice joc care puteti sa vi-l imaginati), castigati si alegeti din nou, daca nu, nu...in fata fiecarei usi pe care doriti sa o deschideti trebuie intai sa ma convingeti de ce ati ales aceasta usa"... care-i usa aleasa, ce spuneti diavolului si daca nu nimeriti din prima, ce joc preferati sa jucati cu el?
mai mult...sunteti in rai...7 porti, 4 spre fericire, 3 spre dezamagire (G H I J K L M)...aceleasi reguli...ce spuneti lui dumnezeu, ce joc jucati cu el?
in final, ca sa fie mai interesant, motivati alegerile (usile si jocurile)...si ca sa fie si mai interesant, cum va imaginati ca vor decurge jocurile? plus: va imaginati ca nimeriti din prima usa spre fericire, din a doua, sau deloc? si ca sa ducem la maximum experienta, in iad aveti voie sa trisati, in rai nu...va bagati la un joc cu dumezeu si cu diavolul, in intuneric si lumina?
|
|
