dr.whiteRadio Whiteheaven Original
Postari: 4274
|
|
De ce ma enervez?
"Pentru că îmi plac atât de mult funcţionarii publici, de şi-ar pierde odată mantalele cu toţii. Ce am cu ei? Ce n-aş avea. Mă enervează. Mă trimit direct în puricosul şorici al purceluşului isteric care vrea nu vrea nu-şi schimbă năravul şi nici blana-n trupul atletic, cercelat, uşor grizonat, de metro-sexual autentic al vreunui Făt-Frumos resuscitat mereu în topuri de gen. „am, n-am treabăâ€Â?, ajungând în faţa unui ghişeu mă cert. De pomană mă înverşunez dinainte să mă domolesc, să nu am idei preconcepute, să îmi spun un banc pentru a mă binedispune. Gratuit îmi trag pe faţă un zâmbet curtenitor, tot se va transforma într-o grimasă răutăcioasă. Ăsta sunt eu, fără să defilez. Fac sport extrem în faţa ghişeelor, vizavi de feţe care fac feţe-feţe la cererile mele. Nu sunt montat împotriva lor, dar, parcă, tot Universul se raliază împotrivă-mi (parafrazându-l pe preferatul lui Jiji). Să conduc eu pe sens opus? „Amice eşti idiotâ€Â? îmi spun de fiecare dată. Da nu aşa, un idiot oarecare, eşti idiot rău, bă! Nu-i de şagă cu tine. Mă revolt, protestez, îmi ajută? Mie nu! Nervilor mei, doar ca să se dea mari, pentru că devin mari, enorm de mari. Stau la coadă o oră şi parcă s-au dus la sală doi ani. ÃŽnsă dacă ar fi doar atât. Sinergii insolite mă acompaniază. ÃŽmi sare nervul şi îmi sare şi câte o doagă. Clar sunt inapt. Cred că îmi trebuie un up-date. Ar trebui să fac o listă, să ştiţi şi voi de ce mă enervez, oare o voi termin-o cândva? Nu, căci rebusistic, sau dilematic – exist! Dacă ştiţi la ce mă refer. Sunt coleric şi sunt şi juma evreu aşa că se explică. Mă trag de spate, îmi iese burta în faţă, sug burta, parcă îmi cresc fălcile. Ah!... deja am dat în paranoia. Şi asta mă enervează. ÃŽn primul rând sunt supărat pe mine. Mi se pare normal. Nu mă simt prea bine în pielea-mi: ba prea-i strâmtă, ba-i prea largă, ba se ofileşte şi cade ca cea de şarpe, ba năpârlesc ca pisicile (oare nu-i acelaşi termen şi la reptile???) ba nu mai ştiu ce. Nu mă simt comod nici când mă tolănesc în fotoliu, în pat, nici când pierd timpul nici când îl câştig.. Poate aici e buba, cu astă alba-neagra ultimă. Spre exemplu scriu ca să îmi câştig timpul. La fel citesc. Adică, mă simt mult mai bine când după o zi extenuantă de muncă (încă nu s-a întâmplat aşa minune) sau măcar după câteva ore de treabă să mă aşez în faţa calculatorului şi să scriu, sau să citesc, tot în faţa monitorului sau, de cele mai multe ori, în pat în faţa la : una bucată hârtie: printuri! Ce să zic domne‘ Mofturi! Când scriu sau citesc să-mi omor timpul, o fac degeaba, nu-mi iese. Apoi mă uit la televizor. Groaznic. Tot ca să-mi umplu timpul. V-aţi imaginat vreodată timpul ca pe un ardei (respectiv roşie, gogoşar, dovlecel) numai bun de umplut. ÃŽndeşi în el tot felul de amestecuri aromate fără să-l întrebaţi dacă-i place. Nu tu bagi ca disperatu’ şi pe urmă îl mai şi fierbi în suc propriu la foc constant. Halal să ne fie, de-am fi cu toţii ardei! Aşa ne trebuie. De ce mă enervez? Că nu citesc destul, că nu muncesc destul, că dorm prea mult, că nu servesc mese regulate (să le reguleze cineva), că nu şi nu şi iarăşi nu. Oare maimuţa din mine de ce nu a refuzat să coboare din pom şi să se facă om? Nu mi-a dat prin cap, pe când eram mic ca acelor simpatici (simpatici pe dracu) prieteni de familie care mă chestionau în legătură cu ce vreau să mă fac când voi fi mare să le răspund hotărât: maimuţă, să reescaladez tulpina abruptă de unde coborâsem. Mă enervez pentru că sunt prost! „Amice eşti idiot!â€Â? mă repet! Promit ca în continuările scrierii să fiu mult mai obiectiv cu ce mă enervează în România." (C.Dragomir)

_______________________________________ Sunt asemenea nisipului clepsidrei, care poate fi timp numai in cadere! ... VIZITEAZA SI ASCULTA WHITEHEAVEN RADIO
|
|