Faleza de la Adeje....un prim contact cu oceanul.... :cool:
12.05.2009
41KB
Sardinia....
20.05.2013
34.2KB
Asa cum fiecare dintre noi este unica in felul in care arata, tot asa este unicat si modul fiecareia de a se comporta in pat. Inca de la inceput, nu putem nega ca scopul relatiei sexuale este placerea, iar placerea maxima este ceea ce definim noi ca fiind orgasmul.
Pentru unele dintre noi este foarte usor sa ajunga la orgasm, cu mai mult sau mai putin ajutor din partea partenerului. Pentru altele este mai dificil sau doar necesita "mai mult de lucru". Si din aceasta cauza am invatat noi sa mimam orgasmul.
Sunt altii insa carora le pasa. Si atunci cand iubitul nostru face parte din categoria acestora din urma, ca sa nu se simta vinovat ca placerea nu a fost reciproca, ne-am decis sa preintampinam aceasta situatie si sa mimam orgasmul.
Pentru ca noi sa nu ne simtim prost
Discutiile noastre pe tema sexului sunt inepuizabile. Fiecare avem grija sa povestim prietenelor cat de romantice, pasionale, colorate, nebune, fierbinti, etc. etc. sunt noptile de iubire cu iubitii, mai ales atunci cand discutam de 3,4..7 orgasme.
Pe de alta parte, si barbatii cauta sa se laude cu reusitele lor. Asa ca, spre "binele" amandorura, am decis noi sa mai mai "adaugam" din cand in cand, cate 2,3 orgasme pe langa cele reale.
Pentru ca asa trebuie sa se termine
Asa cum spuneam la inceput, orgasmul este scopul. Asa ca, daca la final, el ne intreaba daca ne-a placut, si raspunsul este "Nu!", parca nu e tocmai bine.
Pentru ca nu vrem sa fim urate
Poate parea incedibil, dar sunt unele dintre noi care aleg sa mimeze orgasmul din vanitate - daca s-au uitat in oglinda in timpul unei partide de sex si pur si simplu nu le-a placut cum arata atunci cand sunt foarte excitate.
Astfel, ele sunt cele care evita intentionat sa ajunga la orgasm si, in cazul in care considera necesar, se prefac ca le place la nebunie.
Pentru ca pur si simplu asa avem chef
Sunt unele dintre noi care nu acorda prea multa importanta sexului in cuplu, drept pentru care orgasmul nu este ceva care sa le preocupe pe ele in mod special. Daca insa acest aspect conteaza pentru pertenerul lor, atunci sunt dispuse sa "produca" unul sau mai multe orgasme.
In final, ideea de a mima orgasmul se contrazice cu ideea de sinceritate in cuplu. Desigur, ca dintr-o alta perspectiva, se poate spune ca noi alegem prefacatoria pentru ca ne pasa de sentimentele celui de langa noi: dacat sa se simta el dezamagit ca nu a reusit sa ne satisfaca, mai bine ne prefacem un pic.
Consecintele se vad insa in timp. Cu cat mimam orgasmul mai des, cu atat ne va fi mai greu sa-l experimentam pe cel real.
17.11.2008
13.8KB
detalii....
28.02.2009
41.2KB
.....inca....
05.05.2008
49.4KB
.....detalii....
02.12.2009
43.1KB
Noi sintem miracolul...
Omul a cautat intotdeauna `miracolul`, ca si cum el ar fi ceva nevazut, neauzit ori ceva ce apare in existenta din cind in cind! Deprimarea are drept sursa fundamentala incapacitatea noastra de a percepe miracolul aici si acum, in viata insasi, ca si in tot ce are viata si ne inconjoara. Deprimarea apare ca o incapacitate de a vedea ca exista o `lume a lui Dumnezeu`, o lume miraculoasa in fiecare firicel de miscare. Faptul simplu de a respira este miraculos. Cum de putem respira, cum de putem gindi si cum putem intinde mina pentru a lua un pahar cu apa? Ce forta ne adoarme in fiecare noapte si ce forta miraculoasa ne trezeste apoi? Miracolul se afla in faptul simplu ca putem merge, putem vedea, putem auzi si gusta. Miraculos este vintul si soarele, caldura si frigul, ploaia si fulgii de nea. Miraculos este ca putem simti iubirea sau ura, gustul dulce sau pe cel sarat, ca putem gindi si putem visa. Miraculoasa este petala unei flori, ca si memoria noastra! Inteligenta care a facut toate aceste miracole nu a iesit pe posturile tv, sa se lafaiasca in faima, nici nu ne-a tras de urechi pentru miile de ani in care n-am izbutit sa vedem ca traim brat la brat cu miracolul. Existenta noastra este prin ea insasi miracolul pe care-l cautam in ceruri, printre stele si prin Galaxii indepartate. Miracolul ne zimbeste prietenos din interiorul nostru, din locul in care izbutim sa percepem un gind si sa-i dam, apoi, realitate. Sa simtim o emotie si sa credem in ea. Miracol este tot ce sintem noi! Nimeni nu stie precis cum respira, nimeni nu stie precis cum memoreaza, nimeni nu stie cu exactitate cum de poate gindi si cu atit mai putin ce este un gind sau o stare de iubire. Miracolul se ascunde in toate acestea si asteapta rabdator sa-l recunoastem. Sa ne bucuram de el. Sa ne bucuram pentru ca este asa cum este! Si, de-am putea percepe ce minune este in simplul fapt ca putem vorbi si putem ride, ce miracol este lacrima noastra ori simplul fapt ca putem vedea, am intelege ca orice altceva am pierde vreodata, ramine miracolul de a fi, adica singurul miracol real. Miraculos este pina si faptul de a ne intrista, or de a ne bucura, a plinge sau a ride, a ne supara ori a ne simti fericiti! Cum de facem toate acestea? Ce putere se afla in spatele puterii noastre de a merge, a alerga, a sta, a cinta, a vorbi, a visa? Cum de putem atinge in interiorul nostru trecutul si viitorul, cum de ne putem atinge unii pe altii si cum ne putem imbatisa ori respinge? Si, in pofida tuturor explicatiilor pe care mintile noastre le-au cautat cu obstinatie, a explicatiilor stiintifice sau filozofice care vin si pleaca, la fel ca gindurile noastre, trebuie sa recunoastem ca... nu stim. Dar, pe masura ce vom accepta sa observam miracolul de a face orice facem si a fi ceea ce sintem, vom fi mai putin tristi si mai mult apropiati de cunoasterea existentei lui Dumnezeu in noi. Pentru ca - de fapt - nu avem nevoie sa stim ceva, cit sa intelegem ca nu stim. Ca tot ce-i mai minunat, mai miraculos in existenta este vizibil si derutant de aproape. Noi sintem miracolul. Pomii si florile, si marile, si muntii, si gindurile, si sentimentele, si mersul si tot ce-i simplu... este miraculos.
:rolleyes: :nod:
26.06.2007
54.1KB
de ce tu ai ramas tot intr-a IV-a?:uimit::zzz:
24.07.2006
2KB
Astept furtuna.
Dorinta de a izbucni sentimental, mi-e colosala.Ti-am dezvaluit odata,preaplinul dragostei salasluite in mine.Si ti-am oferit-o.Neconditionat.Fara sa-mi pese de nimic.Imi lipsesti.Nu mi-am reprimat nicicand pornirile obsedante vis a vis de tine. Poate ca, uneori, exagerandu-mi atributiile de..prietena...-tind sa detin monopol exclusiv asupra ta..Nu e drept..Nu trebuia asa.Imi trambitez independenta,blamandu-ti libertatea si orgoliul..Oare eu sunt altfel decat tine?Nu. Eleva si a intrecut profesorul..Din pacate. Sau din fericire. M-am obisnuit sa iti atribui tie vina, ignorand deliberat ambitia de a te avea fara drept de apel.Not fair..Mandria mea , s-a transformat again in razbunare puerila..Voluntar, am devenit o victima, disperata fiind sa iti atrag atentia.Intrebarea existentiala mi-o pun insa mie: Pentru ce continui sa te vreau?Pentru ca te iubesc. Sau pentru ca nu vreau sa pierd.Sau poate pentru ca ma iubesc.Si nu accept sa te pierd. Nu iti astept ajutorul. Nu mi-l vei da. Nu. Nu vreau sa am nevoie de asta.So..Ma iubesc intr-atat incat sa mi autoflagelez umilinta. Jocul trebuie sa inceteze.Mint. Minti. Nu ai nevoie de mine. Nu te iubesc. Am adorat doar niste vorbe.Iar tu m-ai injosit prin simtiri ireale.Mi ajunge.Nu mai pot simula prostia.Nu mai suport sa imi inradacinez mental ,faptul ca imi esti superior. Doar pentru ca mimam intelegere. Inexistenta real. Vreau acum doar sa admir trandafiri , intr o curte, pe un leagan, langa un dom..Dar nu stiu daca as face o cu tine..Ce ar fi sa vizualizam o relativa viata a noastra? Nu am rezista. Suntem ..pentru a nu fi..Eu..raman posesiva. Tu..ramai in lumea ta..de neclintit. Aducandu ti nevoit aminte , ca as exista si eu.. Damn it! Iar ma subestimez. Nu . Nu am fi noi..Suntem prea diferiti si vanitosi pentru a ne accepta unul pe celalalt..Prea rautaciosi. Inamici ce se iubesc spiritual,far de a si dori asta..Si totusi.. De ce nu ma pot vindeca de raul din mine?De ce aceasta maladie albastra?Ce mi ar trebui pentru a ma face sa mi fii indiferent?Stiu..Totul sau nimic..Citeste ma ,F...Nevazandu ma.....
08.07.2012
35.8KB
Loro Parque.....locul unde animalele traiesc mai bine si sunt mai ocrotite decat in mediul lor natural.....incredibil ce conditii de viata pot avea asigurate toate vietuitoarele din acest parc.....nu am mai vazut asa ceva niciunde..... :)
12.05.2009
47.4KB
:)
08.12.2008
23.5KB
...
23.05.2011
43.1KB
Lindos.....detalii....
24.09.2009
37.8KB
...
11.09.2011
21.2KB
unico? park nu-tzi sta parul chiar ashea zburlit... tzi-a mai crescut?:zzz:
01.08.2006
2KB
LA MULTI ANI celor cu nume de flori. Sa aveti o zi in care sufletul sa infloreasca si soarele sa va incalzeasca corola de sentimente :) :hi:
20.04.2008
69.9KB
Ca si cum ai urca Everestul dintr-o saritura...
Cercetatorul si iluminatul David Hawkins spune - pe baza testarilor chinesiologice pe care le-a facut pe mii de persoane, ca fiecare om vine pe lume insotit de "un cimp energetic sau un cimp calibrat al constiintei", ceea ce face ca oamenii sa aiba traiectorii de viata diferite si diverse. In acelasi timp, nivelul calibrat al constiintei unui om arata ca si constiinta se afla intr-un proces de evolutie, ca toate formele existente in Univers. Pe parcursul unei vieti, omul evolueaza, dar evolutia constiintei sale este un proces si se desfasoara destul de lent. Incetineala acestui proces de evolutie al constiintei este, insa, ca pasul pe care omul l-a facut pe Luna. Cel mai marunt salt, ridica nivelul de constiinta al umanitatii! Pentru ca vietile noastre se desfasoara prin influenta subtila a cimpului de energie de la nastere, care ne insufla nivelul de constiinta si ne da reperele drumului in viata, orice incercare de a face un salt brusc de la un nivel al saraciei, haosului si suferintei la cel al iubirii, al pacii sau bucuriei devine un fel in care am incerca sa ne urcam pe Everest dintr-o saritura. Legea Atractiei si Legea Armoniei Universale ne intorc fara drept de replica la "nivelul de baza al constiintei noastre". Faptul ca avem la nastere un "loc" determinat pe scala constiintei semnifica si faptul ca ne aflam intotdeauna la locul potrivit, la timpul potrivit, in epoca potrivita pentru nivelul de evolutie al constiintei noastre. Dorinta de a fi mai mult decit sintem, fara ca ceea ce sintem sa fie in constiinta proprie, apare prin intermediul mintii si este sanctionata prin actiunea automata a Legilor Divine, care regleaza existenta, viata si experienta noastra in interiorul formei. Daca un gunoier intelege mental ca-i mai bine sa fie savant si ar vrea brusc sa fie savant, se va trezi zapacit intr-un laborator, in care nu stie ce sa faca. Probabil ca s-ar gindi sa mature laboratorul, dar acest lucru nu-i suficient pentru ca el sa fie savant. Legea Atractiei va declansa in el sentimente de inferioritate, de suferinta morala, de indispozitie si nefericire, pina cind l-ar intoarce la meseria de gunoier sau la "nivelul de constiinta in care se afla". Pur si simplu, el nu poate trai, el sufera in laboratorul savantului, caci acela nu este locul lui.. Astfel, se restabileste armonia, si gunoierul isi ia fericit locul sau, cum savantul va veni fericit la locul sau. Negativitatea, suferinta, distrugerile si ceea ce credem a fi rau se nasc automat din nevoia Universului de a se echilibra, dupa ce a fost dezechilibrat prin actiuni gen "sa urcam pe Everest dintr-un salt". Armonia Universala cere imperios sa facem salturi in perfecta stare de constiinta. Aceasta presupune faptul simplu ca nimeni nu poate evolua fara decizia constienta de a o face. Evolutia constiintei este o alegere personala, iar nivelul pina la care putem evolua intr-o viata este destul de mult determinat sau limitat de insasi actiunea cimpurilor subtile, menite sa mentina ordinea, armonia si diversitatea exsitentei, la toate nivelurile sale. Aceasta are implicatii profunde asupra fiintei umane (precum existenta destinului, dar si a liberei alegeri), despre care vom mai vorbi.
22.07.2007
18.3KB
....o clipa de odihna intr-o companie placuta...
04.05.2008
75.9KB
....se construieste continuu si-n Abu- Dhabi....si ce constructii !!!! :uimit:
28.02.2009
32.5KB
cj lasa naibii cafeaua face rau la inima :nono:
si nu vrem sa te pierdem:)
18.06.2007
17.2KB
pot saluta :hi: cu un zambet :) ?
Vinovat o fi poate dorul de primavara pt ceea ce scriu....este o zi ca oricare alta, in care ma plimb pe internet, caut locuri in care stiu ca voi gasi liniste si incerc sa trec cat mai nepasatore pe linga tot ce este cenusiu, ......si din toata acesta lume pestrita, se desprinde un zambet si pentru o clipa imi opresc gandul unui zambet adus din amintiri si vreau sa privesc zambetul, sa il pastrez,.....si simt dorinta nebuneasca sa ma opresc, sa intind mana, sa mangai zambetul, sa ma conving ca exista, ca nu este doar o nalucire, atunci... totul are un sens, descopar ca exista si soare si cer albastru si spun simplu :-te rog stai, stai.....daca ai zambit, te rog opreste-te, si invata-ma si pe mine sa zambesc din nou si ...ne atingem mainile si uitam de lume si te duc in lumea mea ......in lumea unde exista vise, unde pana si tacerea se aude ...si acolo te privesc si vreau sa te intreb....si tu zambesti si opresti intrebarea care o simti, :-nu, nu intreba, doar atat, bucura-te...........si eu incerc sa ma privesc in ochii tai, sa caut acolo raspunsul.........de ce ?.....si ma opresc, nu mai intreb, este ca si cum as vrea sa stiu de ce florile sunt frumoase, de ce astazi este soare .....si tu zambesti si eu ascult zambetul tau ........si cind ai sa pleci, eu am sa stiu ca de acum voi cauta mereu zambetul, il voi astepta, acum am sa uit ca totul este gri, pentru ca undeva este zambetul care din nou va aparea.......... :) :hi: :hi: :hi: :hi:
06.01.2008
6.7KB
Pecs.....dupa parerea ungurilor....cel mai frumos oras al Ungariei....viitoarea capitala culturala a Europei!
05.05.2008
37.6KB
amantul
26.06.2007
45.4KB
....detalii....
28.02.2009
32.8KB
....spectacolele cu animale sunt senzationale si variate.....cu foci:
12.05.2009
50.9KB
buna dimineata si o zi frumoasa la toti cei de aici :hi:
24.05.2007
21.9KB
....inchei insa cu imaginea a ceea ce iubesc......marea....iar marea la Hammamet e superba...in comparatie cu ea tot ce v-am aratat sunt doar.....detalii... :D
10.09.2009
31.1KB
mai ai nevoie de o "umilintza" in plus???:rotfl:
ma rog... macar intr-o privintza va tre sa-mi dai dreptate. nu crez ca ezista lady care sa nu prefere metoda traditzionala de procreere.
23.07.2006
27.4KB
detalii......rasaritul de soare era fabulos.....
02.03.2010
17.8KB
...
11.09.2011
53.9KB
.....mi-ar place o croaziera pe ocean cu un asemenea transatlantic.....ce zici kips? :)
17.09.2007
36.3KB
.....mereu!
10.04.2007
49.7KB
....daca nu pot sa le mai beau.....macar sa ma fotografiez cu ele :D
24.09.2009
48.4KB
"Gustul pentru maretie"
Ce deliciu sa parem un pic mai mari in fata celorlalti. Putin mai importanti. Putin mai puternici, mai influenti! Gustul nostru pentru maretie ne schimba caracterul si ne poarta adesea prin abisuri, mistere si atitudini confuze... De unde vine aceasta sete de putere si aceasta sete de maretie, aceasta dorinta abstracta de a ne simti "alesi"? Pina si natiunile, pina si grupurile, si familiile, ca si indivizii viseaza sa fie fiinte speciale, deosebite, marete, unice in fata altora si chiar unice in ochii lui Dumnezeu... Omul nu are capacitatea de a suporta "egalitatea" omeneasca, nici umilinta, nici smerenia, nici modestia. Omul a transformat si modestia intr-o forma a dorintei sale de maretie. Nu suportam deloc sa fim mici, cit de mult am pretinde aceasta. Si nu ne dam seama cit sacrificam, cit aruncam din bucuria noastra, cit distrugem si cit sfidam in numele dorintei de a fi "importanti". Valorile omenesti, precum este dragostea si bucuria de a fi impreuna cad secerate la picioarele acestei stridente ambitii omenesti. Iar tragedia este aceea ca vrem sa fim mareti si puternici , mai ales atunci cind ne agaseaza cu mai mare inversunare lipsa puterii si sentimentul slabiciunii noastre...
Din dorinta de a fi unici, alesi, puternici si importanti se naste ura, rautatea, curajul distructiv, agresivitatea si intoleranta. Noi vrem sa fim importanti si atunci cind observam cit de prosti, cit de soiosi, de lipsiti de caracter ori de armonie sint altii. Cind ne laudam odraslele, cind ne aratam pe noi insine numai lapte si miere, cind nu mai incapem in proprii bocanci din pricina stralucirii urmelor noastre. Sentimentul importantei personale trece, insa, prin valori subrede sau - mai bine spus - se propteste in valori subrede. Tocmai pe acestea le avem de depasit si tocmai din acestea trebuie sa iesim, ca soldatii din buncarele bombardate. Caci valorile umane autentice sint sub genele noastre, simple si sfidator de aproape. Sintem importanti prin aceea ca sintem... Sintem mareti pentru ca existam. Noi intuim acest sentiment al maretiei, dar il cautam pe carari abstracte. Existenta te face important... Faptul ca esti, este important... Si existenta este atit de fireasca, atit de simpla incit crezi ca ceva maret trebuie sa fie musai un fel de a cuceri stelele...
12.02.2007
41.4KB
Sus, Vf. Cozia.
Oltul
18.06.2008
22.1KB
.....si inca....
05.05.2008
40.8KB
.....din Xanadu, bineinteles ca nu puteau lipsi stirile pro tv! :D
23.05.2011
27.3KB
Lenea-i cucoana mare...
29.03.2007
44.1KB
....detalii....unul dintre sutele de angajati ai hotelului care au grija ca totul sa atinga perfectiunea in privinta serviciilor...
02.03.2010
49.3KB
De fiecare data cand trebuie sa parasesc un loc pe care l-am indragit ma incearca o usoara tristete....pentru ca nu stiu daca viata-mi va mai permite sa ma reintorc vreodata....ea e asa de scurta si lumea e atat de mare si de frumoasa....dar important e dupa parerea mea sa te bucuri de fiecare zi frumoasa din viata si sa nu uiti niciodata ca din viata nu iei nimic cu tine nimic altceva decat niste amintiri.....va doresc numai bine tuturor! :) :hi: