|
|
Visul vietii, visul noptii
"Intelepciunea straveche spune ca, pentru a schimba vietile noastre, trebuie sa schimbam modul in care visam ca sint ele. Viata este ca un vis. Daca nu ne place cum arata visul, avem nevoie sa visam ceva mai frumos, mai interesant, mai palpitant, mai vesel, mai plin de armonie sau de vitalitate. Daca viata ne incita la ura, la agresivitate, la minie, la violenta ori la suferinta si ne aduce in cale evenimente dramatice, n-avem decit sa incepem prin a modifica totul, visind la... ceea ce ne dorim. Jocul suferintei lumii ne atrage coplesitor, poate si pentru ca suferinta pe care o visam contine efecte secundare "benefice", din care mintea se hraneste cu nesat. Suferinta contine, inainte de toate, simburele dulce al "motivatiei" de a trai, de a iesi din ea. Mintea stie ca, dupa furtuna izbinda soarelui pare mai glorioasa, iar bucuria se iveste ca o friptura dupa ani de post! Viata este un vis la fel de inconstient ca si visul noptii!
Si-n visul noptii, spiritul uman traieste "o realitate", oricit de absurda ar parea ea. In vis, poti zbura, poti vedea monstri inexistenti in ceea ce crezi a fi viata reala, poti gindi la un lucru, care-ti apare instantaneu in fata si poti sa te trezesti dintr-un loc in altul, fara nici un mijloc de locomotie. Legile visului noptii par mai apropiate de legile spiritului decit sint cele ce ne creaza.. viata de zi cu zi. Dar visul noptii ne cheama intr-o stare pe care o percepem ca fiind reala. Numai prin trezire, dimineata, intelegem ca am fost in vis. Si-n viata de zi cu zi, sintem intr-un alt fel de vis. Si aici poate veni o "dimineata" in care ne trezim si atunci vom sti, precum inteleptii, ca putem visa altceva pentru a ne face viata... altfel. Putem visa dragoste, in locul urii si frumusete, in locul violentei si a mizeriei umane. Putem alege un vis in care vedem mai degraba pomii infloriti decit gunoaiele si strazile aglomerate. Putem visa ca mergem mai mult pe jos, onorind bucuria trupului omenesc de a merge cu viteza si intelepciunea pe care i-a daruit-o natura. Caci masina, avionul, telefonul mobil, Internetul si toate masinariile inventate de catre minte - dincolo de utilitatea lor evidenta - saboteaza natura, la fel cum o fac si aceia care-si permit sa ne taie respiratia de cite ori ucid un pom! Masina concureaza cu picioarele noastre, carora natura le-a dat capacitatea de a merge intr-un anume ritm, dar nu intimplator. Telefonul ne determina sa ne folosim mai putin capacitatile telepatice ori chiar sa nu le mai recunoastem, iar Internetul realizeaza pentru noi intilniri virtuale, care nu vor putea niciodata inlocui intilnirea "tęte á tęte". De fapt, aceste instrumente nu au vreo vina pentru ca exista; dimpotriva, ele pot fi binecuvintate, dar... sint astfel cind omul le foloseste pe ele si nu ele il folosesc pe om. Visul omului de a calatori cu viteza luminii, de a vorbi. la distante de mii de kilometri este, de fapt, un fel in care Spiritul insusi viseaza! Si, fara indoiala, putem visa - nu doar mai multe masini, cit mai multa bucurie de a trai, mai multa frumusete si mai mult bine pentru tot ce ne inconjoara. Visul bun ne va conduce catre motivatii bune; vom dori sa ocrotim natura, sa conversam cu pomii, cu animalele, sa mergem cu propriile picioare si sa visam cu propriile noastre inimi."
_______________________________________ Ca sa inveti sa traiesti, iti trebuie o viata intreaga. (Seneca)
|
|